Potrivit unui articol publicat recent în revista Lancet, între 10% și 25% din cele 7 trilioane de dolari americani cheltuiți anual pentru asistență medicală la nivel mondial se pierd din cauza corupției – o sumă care depășește investițiile necesare pentru a realiza asistența medicală universală până în 2030.
Plățile informale, absenteismul, manipularea datelor, lipsa de transparență – activități care ar putea fi considerate corupție
Pentru a înțelege modul în care corupția afectează asistența medicală la nivel mondial, Centrul de Sănătate Globală de la Geneva Graduate Institute a organizat un panel pentru a discuta despre modul în care se manifestă fenomenul și ce se poate face pentru a-l combate. „Corupția este o boală a sistemului de sănătate, așa cum este bine descrisă în Lancet”, a declarat David Clarke, șeful interimar al Unității de guvernanță a sistemelor de sănătate din cadrul OMS, Geneva. El a explicat că agențiile axate pe activități criminale s-au ocupat în mod tradițional de corupție. Cu toate acestea, în ultimii ani, OMS a simțit nevoia de a lucra la combaterea acesteia din perspectiva asistenței medicale.
„Există o gamă semnificativă de activități care ar putea fi considerate corupție”, a precizat el, menționând plățile informale, absenteismul, manipularea datelor, lipsa de transparență, produsele medicale falsificate, deturnarea de fonduri și mita. „Toate acestea denaturează sistemele de sănătate și afectează în mod negativ modul în care oamenii primesc servicii de sănătate”. Clarke a menționat cum, în unele țări, până la 80% din fondurile nesalariale din domeniul sănătății nu ajung niciodată la unitățile locale, iar aproximativ 140.000 de copii pe an își pierd viața din cauza corupției. Obiectivul OMS este de a combate corupția prin crearea unei mai mari transparențe și responsabilități, în special în sistemele de sănătate, a subliniat el. Potrivit dr. Mushtaq Khan, profesor de economie la Universitatea SOAS din Londra, lupta împotriva corupției este complicată, deoarece fiecare dintre manifestările sale poate avea cauze multiple. „Lipsa de resurse este unul dintre factorii care determină corupția”, a subliniat el. „Dacă te afli într-un spital cu resurse insuficiente, atunci există un exces de cerere, iar oamenii trebuie să plătească pentru a fi consultați”.În plus, el a evidențiat modul în care clientelismul politic și patronajul reprezintă un alt motor al corupției. „Modul în care patronajul este folosit pentru a crea locuri de muncă nu este direct legat de lipsa resurselor”, a spus Khan, adăugând că un stat de drept slab este esențial pentru a permite corupției să prospere.
Studiu de caz: Moldova
În cadrul panelului, dr. Ion Bahnarel, fost viceministru al Sănătății în Republica Moldova și șef al Departamentului de Igienă, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, a prezentat eforturile pe care țara sa le face pentru a combate corupția. „Guvernul nostru a inițiat mai multe reforme”, a explicat el. „Acestea includ crearea unor structuri anticorupție în instituțiile locale și de stat”. Bahnarel a spus că toate instituțiile medicale oferă acum un sistem prin care angajații și pacienții pot raporta în mod anonim episoadele de corupție. În plus, un comitet de etică a stabilit noi reguli și proceduri pentru organizațiile din domeniul sănătății în vederea transparenței și responsabilității.
Pentru a oferi servicii de sănătate mai bune, înfrângerea corupției este crucială
Potrivit dr. Monica Kirya, consilier principal la U4 Anti-Corruption Resources Centre din Uganda, țara sa natală, „se poate spune cu siguranță că poți muri dacă nu ai bani să plătești mită pentru a avansa la rând pentru a vedea un doctor”. Kirya locuiește în Norvegia, unde se află sediul U4. Ea a subliniat că lucrătorii din domeniul sănătății sunt atât victime, cât și autori ai corupției. „Este bine cunoscut faptul că în multe țări în curs de dezvoltare, cum ar fi Uganda, lucrătorii din domeniul sănătății sunt extrem de prost plătiți”, a spus ea. „Acesta este unul dintre factorii care determină absenteismul, plățile informale și alte acte de corupție pe care lucrătorii din domeniul sănătății le fac pentru a ajunge la sfârșit de lună.” Kirya a explicat că este esențial să se acorde atenție factorilor structurali ai sistemului care permit corupției să prospere, cum ar fi interdicțiile privind recrutarea în serviciul public.
„Aceste interdicții privind recrutarea în serviciul public au început ca programe de ajustare structurală în anii ’80 și ’90 pentru a reduce cheltuielile guvernamentale și rămân în vigoare din când în când ca o modalitate de a echilibra bugetul public”, a subliniat ea. Potrivit expertului, aceste interdicții favorizează folosirea clientelismului politic în recrutarea și numirea lucrătorilor din domeniul sănătății. „Deoarece sănătatea este un serviciu descentralizat în Uganda, iar recrutarea se face adesea la nivelul administrației locale, politicienii din districte și administrația funcției publice folosesc recrutarea pentru a extorca bani de la absolvenții de medicină”, a spus ea. În timp ce toți experții au evidențiat faptul că lupta eficientă împotriva corupției este complicată din diverse motive, ei au sugerat, de asemenea, cum ar trebui să se facă acest lucru. „Este esențial să avem o analiză bazată pe dovezi”, a spus Khan. „Aceasta este ceea ce ar trebui să stea la baza reformei, în timp ce, de multe ori, reforma este condusă de modele abstracte despre ceea ce determină corupția, care ar putea fi oarecum relevante pentru experiența țărilor avansate, dar nu și pentru experiența țărilor în curs de dezvoltare.”
Toată lumea a fost de acord că, pentru a oferi servicii de sănătate mai bune, înfrângerea corupției este crucială. „Dacă ați avea o problemă care v-ar afecta bunăstarea financiară, care ar reprezenta o amenințare pentru viața dumneavoastră și ar fi o amenințare pentru modul în care trăiți, nu ați face ceva în acest sens? Despre asta este vorba în cazul corupției”, a declarat Clarke. „Dacă nu ne ocupăm de corupție, o mare parte din munca noastră de consolidare a sistemului nostru de sănătate va fi o pierdere de timp.”
Bogdan G.
Sursa: www.healthpolicy-watch.news/how-does-corruption-affect-healthcare-worldwide/
