Delirul, depresia, anxietatea, stările psihotice acute, suicidalitatea, agitația și agresivitatea – sunt unele dintre cele mai frecvente urgențe psihiatrice întâlnite de medici.  Potrivit statisticilor, tulburările psihice acute reprezintă aproximativ 15 la sută dintre solicitările medicale parvenite la 112. În astfel de cazuri, primul ajutor medical este acordat de către un specialist non-psihiatric. Pentru a spori gradul de intervenție a lucrătorilor medicali în astfel de situații, proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova” a lansat primul ghid de intervenție în urgențele psihiatrice din Republica Moldova. Lucrarea, disponibilă și în format electronic pe site-ul www.trimbos.md, a fost elaborată de un colectiv internațional de autori din Republica Moldova, Elveția și Olanda.

Ghidul descrie modalitățile de gestionare a celor mai frecvente urgențe psihiatrice întâlnite de profesioniștii din domeniul medicinei și psihiatriei. Lucrarea își propune să faciliteze procesul de diagnosticare al urgențelor psihiatrice și să îmbunătățească managementul, tratamentul  și calitatea vieții pacientului. Unul dintre autorii lucrării, Doctorul în medicină, Karel Kraan, reprezentantul Serviciului de ambulatoriu, Luzerner Psychiatrie, Elveția, subliniază că „prima interacțiune dintre un pacient cu o tulburare psihică acută și un lucrător medical este extrem de importantă, inclusiv asupra percepției sale despre suportul necesar în viitor. O experiență negativă poate face ca pacientul să aibă frici, antipatie și neîncredere în psihiatri și alți prestatori de servicii. Astfel de probleme pot influența foarte mult modul de înțelegere și dorința pacienților de a solicita ajutor în viitor și de a continua tratamentul. De aceea, profesioniștii trebuie să lucreze cu pacienții într-un mod solidar, grijuliu și interpersonal. Dacă pacienții beneficiază de îngrijiri imediate, corespunzătoare și adecvate, urgențele psihiatrice pot preveni spitalizarea voluntară sau involuntară”, remarcă Karel Kraan.

Noutatea acestui ghid rezidă în descrierea stărilor și emoțiilor, dar nu a tulburărilor psihiatrice, așa cum se întâmplă în majoritatea cărților de specialitate. Lucrarea este adresată nu doar psihiatrilor, dar tuturor specialiștilor din sistemul de sănătate. Coautoarea ghidului, Doctorul în medicină, Jana Chihai, consultant superior în sănătate mintală comunitară MENSANA, a afirmat că o urgență psihiatrică poate apărea oricând și la orice nivel de acordare a serviciilor publice de sănătate.

„Specialiștii din asistența medicală primară, de urgență, prespitalicească și cea specializată de sănătate mintală trebuie să cunoască cum să distingă și să acționeze în cazul urgențelor psihiatrice. Datorită suportului MENSANA, acest ghid este publicat într-un tiraj extrem de mare. Lucrarea are 13 capitole și fiecare dintre ele conține un algoritm special de descriere a stărilor, aspecte despre care ar trebui să știe orice specialist din domeniul sănătății, chiar și fără a avea studii psihiatrice. Pentru depistarea, managementul clinic și tratamentul precoce al tulburărilor psihiatrice acute sunt importante două aspecte: lucrători medicali bine informați și bine pregătiți și servicii ambulatorii de sănătate mintală, situate aproape de comunități, ușor accesibile pentru cei care au nevoie de ele”, punctează Jana Chihai.

Ghidul a fost aprobat de Consiliul de Experți al Ministerului Sănătății, Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie medicală, pentru a fortifica capacitățile și abilitățile profesioniștilor din domeniul medical, în gestionarea urgențelor psihiatrice. Chiar dacă există servicii corespunzătoare de sănătate mintală, acestea, în multe situații, nu sunt utilizate, din cauza discriminării și stigmatizării. Tulburarea mintală este, de multe ori, privită ca fiind vina pacientului.

„Disponibilitatea și calitatea resurselor de sănătate mintală sunt factori decisivi, dacă problemele de sănătate mintală cauzează situații de urgență sau pot fi rezolvate la o etapă incipientă. O colaborare eficientă între pacient și medic presupune, inclusiv, luarea deciziilor în comun, astfel încât pacienții să nu fie forțați să facă lucruri împotriva voinței lor. Dacă această abordare are succes, rezultatele vor fi mult mai bune. Acest lucru necesită, de obicei, timp și răbdare, dar aduce beneficii pe termen lung”, punctează Silvia Gherasim, consultant principal al secției Politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

Ghidul este pus și la dispoziția profesorilor și studenților, masteranzilor, doctoranzilor Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu”, care au posibilitatea să studieze stările psihice acute prin prisma unei noi viziuni.  „Cred cu tărie că acest ghid este un instrument și o mână întinsă de ajutor către pacienții cu urgențe psihiatrice. Lucrarea apare în perioada în care se accentuează o creștere a tulburărilor mintale, atât din cauza pandemiei de COVID-19, cât și a instabilității politice și economice la nivel regional. Fiecare dintre noi riscă să dezvolte o problemă de sănătate mintală, de aceea, sistemul medical trebuie să fie pregătit să ofere ajutor medical calificat și rapid, la timp”, spune Emil Ceban, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”.

Începând cu anul 2014, proiectul moldo-elvețian MENSANA fortifică sistemul de sănătate mintală în Moldova, inclusiv prin elaborarea și publicarea unor protocoale clinice, a unor manuale și ghiduri specializate pentru specialiștii din sectorul medical. Tot în cadrul proiectului, a fost implementat un nou model de îngrijiri comunitare de sănătate mintală. Mai exact, au fost dezvoltate 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală în toată țara, situate în incinta sau foarte aproape de centrele de sănătate, care oferă gratuit suport psiho-emoțional persoanelor cu tulburări psihice și psihologice. Anual, de serviciile CCSM beneficiază peste 200 000 de persoane.

Reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova este orientată către buna funcționare a serviciilor comunitare de sănătate mintală și reducerea stigmei și a discriminării față de persoanele cu probleme de sănătate mintală. Accentul s-a pus pe o viziune integrată asupra problemei de sănătate mintală de către serviciile medicale, sociale și altele, pentru a facilita incluziunea socială a persoanelor respective.

Proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova” este finanțat de Guvernul Elveției și implementat de Institutul de Sănătate Mintală și Adicții Trimbos (Olanda), în conformitate cu necesitățile de reformare stabilite de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

de Ana Bejenaru