Publicat la sfârșitul lunii noiembrie de către Lung Cancer Policy Network, raportul intitulat „Creșterea gradului de depistare precoce a cancerului pulmonar: un set de instrumente pentru schimbare” oferă o perspectivă practică asupra oportunităților de a transfera diagnosticul cancerului pulmonar într-un stadiu mai precoce. Raportul își propune să sprijine liderii și factorii de decizie din sistemul de sănătate în elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii eficiente și adecvate la nivel național de detectare precoce a cancerului pulmonar. Documentul prezintă instrumente practice și bazate pe dovezi pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii de depistare precoce a cancerului pulmonar. Acesta explorează atât abordările existente, cât și cele emergente în materie de depistare timpurie, propunând totodată recomandări politice cheie pentru a informa dezvoltarea acestei strategii.
În prezent, majoritatea persoanelor cu cancer pulmonar primesc un diagnostic într-un stadiu avansat; acest lucru contribuie la statutul cancerului pulmonar ca principală cauză de mortalitate prin cancer. Depistarea precoce oferă o oportunitate unică de a transfera diagnosticul într-un stadiu mai timpuriu și, în consecință, joacă un rol vital în îmbunătățirea supraviețuirii prin creșterea opțiunilor de tratament, cum ar fi chirurgia curativă.
În timp ce depistarea țintită a persoanelor cu risc ridicat de cancer pulmonar cu ajutorul tomografiei computerizate cu doză mică (LDCT) este cel mai eficient mijloc de a detecta cancerul pulmonar într-un stadiu mai precoce, există și abordări alternative disponibile. Pentru ca aceste abordări să fie eficiente, ele ar trebui să fie concepute pentru a se completa reciproc, ca parte a unei strategii cuprinzătoare de depistare precoce. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie dezvoltate în contextul epidemiologiei locale, al capacității sistemului de sănătate și al resurselor disponibile.
Raportul oferă instrumentele necesare pentru a începe să ia măsuri ambițioase în vederea implementării unor strategii fezabile care să răspundă cel mai bine nevoilor diferite ale populațiilor din întreaga lume și care, în cele din urmă, vor salva vieți.
