România este o țară cu risc cardiovascular crescut, deși se vorbește des despre prevenție, despre factorii de risc și despre importanța depistării precoce a afecțiunilor. Există chiar numeroase proiecte și inițiative în domeniul prevenției cardiovasculare care au condus și conduc la reducerea numărului cazurilor de boli cardiovasculare, precum și a mortalității și morbidității în rândul acestor pacienți. Ne lipsește însă un program structurat la nivel național în domeniul prevenției cardiovasculare.
Mortalitatea cardiovasculară reprezintă o problemă serioasă în special în țara noastră, având în vedere că suntem printre puținele țări în care mortalitatea cardiovasculară continuă să fie principala cauză de deces, atât la bărbați, cât și la femei. Iar prevenția este cea mai eficientă măsură de reducere a mortalității cardiovasculare, fiind dovedit științific faptul că acțiunile de prevenție scad cu 50% numărul deceselor cauzate de bolile cardiace.
„Este trist că populația României subevaluează riscul cardiovascular. Vorbim despre mortalitate cardiovasculară, dar vorbim în primul rând de ateroscleroză și de prevenție în ateroscleroză, pentru că majoritatea cazurilor de mortalitate sunt legate de această boală, iar impactul este major asupra profesioniștilor din sănătate, asupra sistemului de sănătate și asupra costurilor”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Mircea Coman, președintele Fundației Române a Inimii.
La ora actuală, sunt derulate numeroase proiecte și programe paralele pentru a reduce mortalitatea cardiovasculară, axate pe prevenție, însă nu există un program național structurat în această direcție. Iar soluția propusă de reprezentanții Societății Române de Cardiologie (SRC) este o alianță între societățile profesionale medicale care să colaboreze cu cei care decid, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. „Această alianță ar fi un partener al Ministerului Sănătății în stabilirea de strategii pe termen mediu și lung, pe baza expertizei pe care noi o putem oferi. Noi avem foarte multe proiecte pe care deja le desfășurăm, există undeva scris la Ministerul Sănătății și la Academia de Științe Medicale un program de resuscitare Școala Altfel, ca proiect, noi îl facem de vreo cinci ani. Avem experții și materialele necesare, avem deja programul pentru care nu am cerut ani și ne lipsesc semnătura și ștampila Ministerului. Decizia nu este la noi, ci la Ministerul Sănătății și la Ministerul Educației”, a declarat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele SRC.
Un aspect foarte important este problema finanțării, explică prof. univ. dr. Ioan Mircea Coman, care amintește de experiența tristă a unui program de prevenție cardiovasculară publicat în 2009, dar care nu s-a bucurat niciodată de vreun fel de finanțare.
Propunere: program pentru o prevenție unitară a bolilor cronice
Una dintre prioritățile propuse Ministerului Sănătății în domeniul bolilor cardiovasculare constă în realizarea și implementarea unui program de boli cronice. La începutul lunii februarie, a existat o discuție între Academia Română, societățile profesionale (Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Forumul Național de Prevenție) și Ministerul Sănătății pentru lansarea unui program de boli cronice care să adune toate bolile cronice grave și să ofere o unitate a prevenției acestor boli. „Să sperăm că lucrurile se vor dezvolta mai departe și că acest program va fi considerat un program important al Ministerului Sănătății”, a declarat prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, șeful Clinicii de Cardiologie din Spitalul Universitar de Urgență București și viitor președinte SRC.
O altă propunere făcută Ministerului este includerea unităților de supraveghere a pacienților critici coronarieni în programul de terapie intensivă, pentru o finanțare mai bună și pentru a putea susține și celelalte două programe în domeniul bolilor cardiovasculare, derulate în prezent de Minister – programul de tratament intervențional al infarctului de miocard acut și programul de prevenție a morții subite cardiace.
„Toate aceste inițiative și programe sunt rezultate ale cooperării între societățile medicale și Ministerul Sănătății. Aceasta cred că este calea, de cooperare între legislativ, cei care iau deciziile și societățile profesionale, și nu crearea de structuri paralele. Sunt foarte multe inițiative pe partea de prevenție din care nu fac parte societățile profesionale. Să investim toate eforturile într-o serie de acțiuni, planuri și strategii pe termen lung care solicită bugetul, dar la care societățile profesionale nu au participat este un lucru care nu va duce la rezultate. Opinia noastră este că nu se pot face astfel de planuri, indiferent de domeniu, fără participarea experților”, consideră dr. Gabriel Tatu-Chițoiu.
De aceeași părere este și prof. univ. dr. Ioan Mircea Coman: „Nu cred că sunt necesare neapărat structuri noi, ci să definim felul în care să utilizăm eficient structurile actuale, iar aici mă refer la interrelaționarea între noi, ca specialiști, și Ministerul Sănătății, relație care a evoluat pozitiv și care sperăm să continue în acest sens”.
În ceea ce privește legea prevenției în sănătate, discutată și răsdiscutată în ultima vreme, președintele Fundației Române a Inimii susține că aceasta trebuie să pornească tot de la sugestiile și ideile societăților profesionale din domeniu: „Cred că este o lege care trebuie prezentată și amendată de public, pentru că este o lege de care va beneficia întreaga populație. Cred că trebuie să fie cât mai puțin politizată, pentru că altfel intrăm în niște jocuri electorale inutile și dăunătoare pe termen lung, și cred că este o lege care trebuie să fie finanțată constant. Orice idee legată de această lege e bine-venită, în contextul organizării unei dezbateri publice cât mai largi”.
Este trist că populația României subevaluează riscul cardiovascular. Vorbim despre mortalitate cardiovasculară, dar vorbim în primul rând de ateroscleroză și de prevenție în ateroscleroză
Legea prevenției în sănătate trebuie prezentată și amendată de public, pentru că este o lege de care va beneficia întreaga populație
Sunt foarte multe inițiative pe partea de prevenție din care nu fac parte societățile profesionale. Să investim toate eforturile într-o serie de acțiuni, planuri și strategii pe termen lung care solicită bugetul, dar la care societățile profesionale nu au participat este un lucru care nu va duce la rezultate
O altă propunere făcută Ministerului este includerea unităților de supraveghere a pacienților critici coronarieni în programul de terapie intensivă.
Mirabela Viașu
