Datele din sănătate sunt extrem de importante atât pentru inovație și cercetare, cât și pentru rezultate mai bune ale tratamentelor și o calitate mai bună a vieții pacienților. Spațiul european de date privind sănătatea (EHDS) va permite cetățenilor să-și controleze datele personale privind sănătatea și să faciliteze partajarea în siguranță în scopuri de cercetare și non-profit. Europarlamentarul croat Sokol Tomislav, raportor pentru Spațiul european al datelor pentru sănătate, a explicat, pentru revista Politici de Sănătate, cum vor putea fi folosite datele din sănătate și care sunt beneficiile realizării Spațiului european pentru pacienții din toată Europa.
Cum vor putea fi utilizate datele din Spațiul european în beneficiul pacienților?
Spațiul european de date privind sănătatea are 2 dimensiuni: prima se referă la utilizarea primară a datelor, a doua – la utilizarea secundară a datelor.
Utilizarea primară a datelor se referă în special la profesioniștii în sănătate. Este relevantă pentru persoanele care călătoresc mult în afara țării, dar și în interiorul unei țări: studenți, oameni de afaceri, europarlamentari, etc.
Toate datele din sănătate vor fi digitalizate într- un format comun la nivel european, astfel încât un medic din altă țară sau din alt oraș să le poată accesa cu ușurință când călătorim. Vorbim de informații precum analize efectuate, boli existente, posibile alergii, etc. Accesând datele, medicul va putea rescrie tratamentul potrivit mult mai eficient și mai rapid decât dacă ar fi trebuit să repete analizele.
Cum se obține acordul pacienților pentru utilizarea datelor?
Este nevoie de reglaje fine privind acordul pacienților pentru propriile date medicale sau privind specialitatea medicală care le poate accesa. De exemplu, se discută în grupurile de specialitate dacă datele medicale legate de o boală psihiatrică ar putea fi accesate doar de un psihiatru, nu de alt tip de medic. Însă întrebarea este dacă nu cumva ar presupune și anumite limitări în situații de urgență, în care medicul ar trebui măcar să știe afecțiunile pacientului.
Cum este definit interesul public în utilizarea secundară a datelor?
Utilizarea secundară a datelor este o provocare destul de mare. Sistemul de sănătate generează cea mai mare cantitate de date, însă mare parte din date nu este folosită de spitale, universități, institute de cercetare etc, deoarece datele nu sunt catalogate și sistematizate. Trebuie să catalogăm toate datele care există și să publicăm acest catalog, astfel încât orice cercetător din oricare parte a UE să acceseze datele, în anumite condiții, pentru cercetare sau inovare (ori stakeholderii pentru formularea unor decizii de sănătate publică). Aceste date trebuie anonimizate, nu pot fi folosite pentru a identifica pacienții individual și nu pot fi descărcate oricum.
Ideea de bază este ca aceste date să fie accesate doar de departamente de securitate și să fie folosite cât de mult este necesar, dar doar pentru scopuri specifice interesului public.
Unu dintre principalele motive de dispută a fost scopul pentru care sunt folosite datele. În propunerea inițială a Comisiei exista posibilitatea ca și marile companii din domeniul tehnologiei să poată accesa datele și să le folosească pentru profilarea social media, etc. De aceea am restrâns scopul pentru care ar putea fi folosite aceste date la cercetări care implică interesul public.
Pot refuza pacienții folosirea datelor lor medicale?
Da. În propunerea inițială a Comisiei nu era menționat rolul pacienților. Aceștia trebuie să-și dea acordul privind folosirea secundară a datelor lor. Toate țările trebuie să aibă aceeași viziune privind rolul pacienților. Astfel, Parlamentul a introdus opțiunea ca pacienții să refuze folosirea secundară a datelor lor (opt-out). Controlul datelor trebuie să fie la pacienți.
