Interviu cu dr. Ștefan Busnatu, președintele Grupului de lucru e-Health din cadrul Ministerului Sănătății.
Dr. Ștefan Busnatu este medic cardiolog, doctor în științe medicale, la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, Clinica de Cardiologie. Totodată, este prodecan cu probleme studențești la Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila” și tânăr ambasador al României pe Prevenție cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, membră a Societății Europene de Cardiologie. Complementar activității clinice de medic cardiolog, este implicat în proiecte de cercetare alături de alți parteneri europeni, în cardiologia preventivă și de recuperare. Ca președinte al Grupului de lucru eHealth din cadrul Ministerului Sănătății, încearcă să găsească pulsul acestui domeniu de maximă importanță pentru viitorul îngrijirii și asistenței medicale.
Sunteți președinte al Grupului de e-Health din cadrul Ministerului Sănătății. Cum stăm cu strategia pe acest important domeniu al sănătății?
Strategia de e-Health reprezintă un document foarte important pentru viitorul sănătății digitale din România deoarece aceasta trasează obiectivele strategice și specific majore ale e-Sănătății, pentru perioada 2021-2027. Acest document va ghida alocarea viitoarelor fonduri europene din Sănătate destinate digitalizării, în vederea construirii unui ecosistem digital operațional în țara noastră, aliniat la direcțiile internaționale.
La acest moment pot spune cu o ușoară relaxare că am reușit să finalizăm procesul de concepere a documentului, integrând și ultimele contribuții primite de la instituțiile și organizațiile implicate în domeniul sănătății digitale, urmând ca în scurt timp să se perfecteze toate avizele necesare publicării oficiale a acesteia.
Unde ne plasăm noi, ca țară, pe harta digitalizării, la acest moment?
Dacă vorbim despre poziționarea noastră actuală pe harta digitalizării la nivel european, aș putea să precizez că avem multe procese tehnologice și operative de recuperat, pentru a ne alinia la direcțiile europene. Spre exemplu, dacă ne raportăm la veniturile pieței telesănătății, împărțită la populația fiecărei țări, putem spune, conform unei cercetări din 2018 efectuate de PWC pentru Comisia Europeană, că ne poziționăm în coada clasamentului european, ca nivel de digitalizare.
Cum se poate integra digitalizarea într-un sistem de sănătate care are deja numeroase puncte vulnerabile (subfinanțare, dotare cu echipamente și tehnică, resursă umană insuficientă)?
Răspunsul pe scurt este: cu dificultate, deoarece digitalizarea reprezintă o activitate continuă care, pe lângă tehnologie și soluții software, necesită educație IT și competențe digitale. Din fericire, dacă putem spune așa, la acest moment contextul epidemiologic este un factor major de accelerare a digitalizării în sistemul de sănătate, prin amplificarea utilizării de diverse sisteme informatice pentru transmiterea de informații medicale între instituțiile publice sau între acestea și cetățeni.
Colateral, prin viitorul Program Operațional pe Sănătate se urmărește susținerea întregului proces de digitalizare, fiind alocate peste 200 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027. În acest context, cea mai importantă sarcină care ne revine este aceea de a urma pașii sistematizați și unitari pentru a conduce la dezvoltarea unui ecosistem național de e-Sănătate modern, sigur și interoperabil, focalizat pe cetățeanul european.
Care sunt principalele beneficii pe care le aduce digitalizarea pentru pacienți?
Beneficiile digitalizării includ:
- Economie de timp, pentru o mai bună monitorizare a sănătății
Telesănătatea poate economisi timp. De exemplu, pacienții se vor putea programa pentru diverse servicii medicale în online și o parte din aceste servicii vor putea fi efectuate fără ca bolnavul să-și părăsească locuința. De asemenea, starea pacienților ar putea fi monitorizată, iar evoluția bolii să fie înregistrată în timp real.
- Oferă o perspectivă mai bună asupra propriei sănătăți
Pacienții vor avea garantată confidențialitatea datelor legate de starea lor de sănătate, medicamente prescrise, regimul de tratament recomandat, la informațiile și tipurile de controale care decurg din planurile lor individuale de sănătate. Dacă aceștia vor dori, vor putea partaja total sau parțial datele lor cu un furnizor de asistență specializat sau cu un îngrijitor informal, astfel încât să nu fie nevoiți să-și raporteze în mod repetat întregul istoric spitalicesc. Acest lucru va permite furnizorului de asistență medicală să lucreze mai eficient, să determine tratamentul potrivit mai repede și să evite posibile erori. Astfel, pacienții vor deține mai mult control asupra propriei sănătăți datorită unei mai bune înțelegeri a situației lor de sănătate.
- Facilitează accesul deschis și transparent la informații despre promovarea sănătății și programe de prevenție, cu rolul de a împuternici pacienții în îngrijirea propriei sănătăți.
- Accesibilitate și șanse egale cu costuri mai reduse
Accesul la asistență medicală nu va mai fi limitat de timp și spațiu, ceea ce înseamnă evitarea călătoriilor inutile. Mai mult, tehnologia aduce asistență medicală mai multor oameni, în special pacienților cu risc de excludere, ceea ce înseamnă șanse egale pentru toată lumea.
Despre soluțiile digitale în cardiologie se vorbește demult, dar mai mult pe plan extern. Care sunt soluțiile de eHealth care pot fi aplicate în cardiologie în România?
Cardiologia este strâns legată de inovațiile de înaltă tehnologie și digitale datorită asociațiilor sale cu intervențiile medicale și imagistică. Dar, ca să nu intrăm în prea multe detalii, putem să ne centrăm atenția pe un singur serviciu esențial, și anume telemedicina. Ținând cont de faptul că pacienții cu boli cardiovasculare sunt pacienți cronici care necesită monitorizare periodic, pentru menținerea lor stabilă din punct de vedere hemodinamic, și având în vedere faptul că incidența bolilor cardiovasculare este extrem de mare atât în România, cât și în Europa, pot spune că serviciile de teleconsultații bine standardizate și reglementate vor conduce la o eficientizare a prevenției bolilor cardiovasculare. Totodată, prin monitorizarea parametrilor vitali ai pacienților am putea utiliza telemedicina și pentru a genera programe de recuperare cardiovasculară pentru bolnavii cu afecțiuni cardiace, direct la domiciliul acestora.
de Bogdan Guță
