- Peste 100 de participanți (reprezentanți autorități, profesioniști în domeniul sănătății, asociații de pacienți, media) au asistat la cele trei sesiuni: Științific, Autorități și Pacienți, Masterclass ale conferinței ”Sănătatea femeii. Gender medicine”, ediția 2025.
- Conferința a fost organziată de revista Politici de Sănătate sub auspiciile Comisiei pentru sănătate și a Subcomisiei pentru populație și natalitate din senatul României, ale Ambasadei Israelului în România și ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Sesiunea I – Științific
Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB): Adolescența la fete și băieți – perspectiva endocrinologului
”Înțelegerea diferențelor biologice și comportamentale dintre adolescența la fete și băieți este esențială pentru a adapta corect intervențiile educaționale, medicale și de sprijin, asigurând o dezvoltare armonioasă pentru fiecare individ. Schimbările emoționale care apar în adolescență sunt diferite la fete și băieți. La fete apar: mai multă autocritică și preocupare pentru aspectul fizic, emoții mai intense și schimbătoare, sensibilitate crescută la relații sociale, exprimare mai frecventă prin cuvinte și introspecție. La băieți, care sunt mai înclinați către comportamente de risc, apar: tendința de a-și ascunde vulnerabilitățile, frustrare și iritabilitate în creștere, dificultăți mai mari în exprimarea emoțiilor”.
Conf. univ. dr. Maria Olinca, medic primar anatomie patologică, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”– Rolul testărilor în tratamentele țintite în cancerele de sân și de ovar
”Biomarkerii, cum ar fi receptorii hormonali HER2, BRCA, HRD și PIK3CA, au un rol esențial în cancerele de sân și de ovar. Este extrem de benefic pentru paciente ca, prin implementarea Planului național de prevenire și combatere al cancerului, determinarea biomarkerilor este compensată și a intrat în practica de rutină. Acest tip de examen anatomopatologic este esențial pentru confirmarea exactă a diagnosticului, stabilirea celei mai potrivite abordări de tratament și evaluarea prognosticului. Prin identificarea biomarkerilor, se pot recomanda terapii personalizate și specifice, conforme cu ghidurile europene și internaționale, ce includ terapii hormonale, tratamentele anti-HER2, inhibitori PARP și terapii destinate pacienților cu deficit de recombinare omologă. Această abordare permite un tratament eficient și adaptat fiecărui pacient, maximizând succesul terapeutic”.
Dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic București ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”: Nevoia de investiții pentru managementul cancerelor feminine
”Cancerul de sân, de col uterin și ovarian sunt principalele tipuri de cancer la femei în România. Mortalitatea prin cancer la femei este peste media UE, deși incidența generală este mai scăzută (conform Centrului National de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile). Din păcate, România se află pe ultimele locuri în UE la screening pentru cancere feminine. Costul tratamentului în stadii avansate este de trei ori mai mare decât al tratamentului în stadii incipiente. Screeningul populațional poate crește șansele de supraviețuire cu 30% la cancerul de sân. Mortalitatea ar putea scădea cu 10% în 10 ani dacă se implementează la nivel național screeningul. Costul mediu de tratament oncologic scade cu 22%. Investiția estimată pentru un program național de screening cancer de sân este de 29 milioane euro/an”.
Prof. univ. dr. Robert Ancuceanu, Facultatea de Farmacie, U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti – Natalitatea, factor cheie pentru succesul unei națiuni
”După 1989, rata de fertilitate a scăzut semnificativ, ajungând la valori sub nivelul de înlocuire a generațiilor. Analizele recente indică o continuare a acestui trend descendent. Unele estimări sugerează că abia în jurul anului 2050 am putea observa o inversare a tendinței de scădere a ratei de fertilitate în România. Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii reprezintă o șansă pentru creșterea ratei natalității. Un studiu a analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel social. Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de succes estimată la 30% – 3801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă, aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6 milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14 milioane de euro – aproximativ 1.460 de euro per tratament. Acest Program social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure pentru creşterea natalităţii reprezintă o investiție utilă în viitorul României. Analiza de față a cuantificat doar beneficiile financiare, nu și beneficiile de natură psihologică ale beneficiarilor sau beneficiile non-patrimoniale ale statului (contribuția la securitatea națională şi la asigurarea continuității culturale)”.
Dr. Călin Boeru, șef secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență Ploiești
”Bolile cu transmitere sexuală, precum și nașterea la adolescente, rămân în continuare provocări serioase de sănătate publică, în ciuda faptului că avem mai multe informații și mult mai multe tratamente. Când discutăm despre bolile cu transmitere sexuală, trebuie să integrăm toată societatea în discuție. Toate statisticile ne arată că aceste boli sunt din nou în creștere, ceea ce poate duce la probleme grave de sănătate pe termen lung, inclusiv infertilitate, complicații ale sarcinii și, bineînțeles, afecțiuni oncologice. Prevenția este oferită și de informație, deci trebuie să știm să vorbim cu adolescenții legat de cum se transmit aceste boli și cum se pot proteja”.
Sesiunea II – Autorități și pacienți
Prof. univ. dr. Adrian Streinu – Cercel, președinte Comisia pentru sănătate, Senat
”Sănătatea bărbatului depinde foarte mult de sănătatea femeii. La nivelul Comisiei pentru sănătate din Senat a și fost adoptat un Plan cadru de reformare a sistemului de sănătate din România în care, în primul calup, vorbim de persoană sănătoasă, indiferent de sex. Punem accent pe acest lucru deoarece știm că acea componentă de prevenție, lăsată mult în urmă, este foarte importantă”.
E.S. Dr. Lior Ben Dor, Ambasadorul Israelului în România
”Sănătatea publică rămâne o prioritate esențială în Israel, cu o atenție deosebită acordată sănătății femeilor. Țara a inițiat demersuri considerabile pentru a dezvolta acest sector. Israelienii sunt mândri de implicarea substanțială a femeilor în domeniul sănătății, acestea fiind bine reprezentate în rândul medicilor, paramedicilor, fizioterapeuților și altor profesioniști din domeniul medical. Cu toate acestea, rolurile de conducere din sistemul de sănătate continuă să fie predominant ocupate de bărbați; totuși, se depun eforturi constante pentru promovarea echității de gen în pozițiile de conducere, cu scopul de a crea un sistem de sănătate mai incluziv și mai reprezentativ. Israelul a făcut pași semnificativi în domeniul sănătății femeilor, atât la nivel de politici naționale, cât și prin inovații medicale și programe de sănătate publică”.
Prof. univ. dr. Carmen Orban, membru Comisia pentru sănătate, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senatul României
”Un capitol esențial în viitoarea lege a sănătății îl reprezintă sănătatea femeii, de la prevenție la acces echitabil la servicii medicale moderne. Îngrijirea sănătății este un element esențial în viața femeilor, modelând capacitatea acestora de a avea grijă de sine și de familiile lor, de a fi membri productivi ai comunităților lor, de a contribui activ la forța de muncă și de a construi o bază de siguranță economică. Lucrăm împreună cu colegii din Parlament, cu societatea civilă și cu specialiștii pentru a îmbunătăți situația în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniul sănătății și pentru a acorda prioritate problemelor de sănătate ale femeilor. Împreună cu toți cei prezenți astăzi, putem spera la un sistem medical mai bun, mai eficient, în care femeile din România, indiferent de vârstă sau statut social, să beneficieze de îngrijire de calitate”.
Nicoleta Pauliuc, membru Comisia pentru sănătate, președinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Senat
„Sănătatea femeii este o temă de securitate națională. Gender medicine este mai degrabă o promisiune decât o realitate. În educația medicală, gender medicine lipsește aproape complet. Practic, tratăm femeile după manualele scrise pentru bărbați, într-un sistem care nu recunoaște particularitățile lor biologice și sociale. În alte state, lucrurile sunt abordate în mod diferit. Atunci când recunoști diferențele biologice și sociale, poți salva vieți. Medicina adaptată pacientului nu este un moft, ci este o necesitate”.
Dr. Andrei Baciu, membru în Comisia pentru sănătate și familie, vicepreședinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Camera Deputaților
”România are cea mai mare incidență la nivel european în ceea ce privește cancerul de sân și de col uterin, iar o soluție ar fi să avem niște bugete pentru prevenție, pentru a descoperi mai devreme patologia femeii. Între 1.800 și 1.900 de femei mor anual în România de cancer de col uterin. Sunt oameni în spatele acestor cifre, nu sunt niște simple cifre: sunt femei, mame, surori, fiice. Ar trebui ca, de la un an la altul, să facem în așa fel încât să nu mai avem cifre atât de dramatice”.
Dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP):
„Femeile petrec aproximativ un sfert de viață la un nivel de calitate mai scăzut, confruntându-se cu dizabilitate, suferințe și limitări în potențialul lor uman și profesional. O femeie petrece în jur de 9 ani din viață într-o stare de sănătate precară care îi afectează potențialul de contribuție socială, de aceea este important să ne uităm cu atenție și spre potențialul de viață sănătoasă, pe lângă speranța de viață, în general. Astfel, femeile au nevoie de strategii și servicii de sănătate preventive și de tratament adaptate care să le îmbunătățească starea de sănătate. Datele arată că reducerea decalajelor în starea de sănătate a femeilor poate contribui anual la economia globală cu aproximativ o mie de miliarde de dolari și, mai important, poate salva anual 75 milioane de ani de viață pierduți”.
Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)
”Educația populației este foarte importantă, dar este din ce în ce mai greu să ajungem să facem educație în școli. Astfel, ajungem la situații în care fetițe de 13 ani își încep viața sexuală, la 16-17 ani deja sunt mămici. Este clar că ne trebuie educație medicală, prevenție și acces. Vorbind de prevenție însă, vedem că în 2024 avem județe întregi unde nu s-a făcut o singură mamografie. Vorbind de servicii de screening, vedem că puțină lume le recomandă. Societatea trebuie să știe că există aceste servicii ca să le ceară. De asemenea, accesul timpuriu la diagnosticare și tratament reprezintă soluția cea mai bună. Din păcate, avem pacienți diagnosticați în faze din ce în ce mai avansate ale bolii și există diferențe mari între urban și rural”.
Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)
”Medicina de gen, ca disciplină emergentă, și-a câștigat locul legitim în centrul politicilor de sănătate, prin recunoașterea faptului că diferențele biologice și hormonale între femei și bărbați influențează în mod semnificativ răspunsul la tratamentele medicamentoase. De la farmacocinetică la riscul de reacții adverse sau la eficiența terapeutică, aceste variabile nu mai pot fi tratate ca simple note de subsol în procesul de autorizare a medicamentelor. Medicina de gen nu este un moft, ci o necesitate. Nu este doar despre femei, ci despre acuratețea științifică, despre prevenție, despre riscuri gestionate mai bine. Este o schimbare de paradigmă pe care EMA a îmbrățișat-o ferm, iar ANMDMR o transpune cu responsabilitate și viziune în politicile naționale de reglementare. În fața noastră stă o oportunitate: să facem ca sănătatea femeii să nu mai fie evaluată prin standarde masculine. Să construim un cadru medical echitabil, sigur și predictibil, în care fiecare pacient – femeie sau bărbat – să primească tratamentul optim, bazat pe știință, nu pe presupuneri”.
Dr. Elisabeth Brumă, director Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
”Pentru gravide, am reglementat faptul că toate investigațiile medicale paraclinice din pachetul de bază se decontează, inclusiv peste valoarea de contract. Tot pentru acest segment, avem în pachetele din ambulatoriul clinic și de spitalizare de zi 6 tipuri de servicii medicale standardizate, care se decontează fără bilet de trimitere, doar la solicitarea pacientei eligibile, care includ dublu test, triplu test, depistarea citomegalovirusului, rubeolei, toxoplasmozei etc. De la 1 iulie 2024, s-a dezvoltat transpunerea Planului de prevenire și combatere a cancerului în pachetele de servicii. Spre exemplu, în prezent medicii de familie pot recolta materialul cervico-vaginal pentru depistarea cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 25 și 65 de ani, și pot înmâna testul FIT pacienților cu vârsta între 50 și 74 de ani pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Este important ca populația să știe că diagnosticul, pentru majoritatea tipurilor de cancer, se poate realiza rapid, prin servicii de spitalizare de zi. De asemenea, există subprogramul de testare genetică, prin care se poate realiza testarea profilului molecular al bolnavilor diagnosticați cu anumite tumori solide (cancer colorectal local avansat sau metastazat, cancerul ovarian local avansat și metastazat, cancerul bronhopulmonar altul decât cel cu celule mici și cancerul de sân), pentru care există tratament personalizat aferent medicamentelor incluse în Lista de medicamente aprobate prin hotărâre a Guvernului sau pentru care au fost emise decizii de includere condiționate în Listă și deținătorii de autorizație de punere pe piață și-au exprimat disponibilitatea pentru negocierea și încheierea unor contracte cost-volum/ cost-volum-rezultat”.
Dorica Dan, președinte Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo)
”La nivel național, sunt peste un milion de pacienți cu boli rare, un procent semnificativ fiind femei. Rezultatele studiului Rare Barometru, lansat la începutul lunii aprilie 2025, au arătat că mai mult de 8 din 10 pacienți cu boli rare au dizabilități grave. Astfel, putem spune că bolile rare afectează foarte mult persoanele cu boli rare, din punct de vedere bio- psiho- social. Din cauza diferențelor biologice și hormonale, femeile sunt subreprezentate în studiile clinice privind bolile rare, ceea ce duce la întârzieri în diagnostic și tratament. Simptomele pot fi agravate de fluctuațiile hormonale. Unele boli rare afectează preponderent femeile și pot avea impact asupra vieții reproductive. În lupus, 90% dintre pacienți sunt femei. Scleroza multiplă afectează mai des femeile decât bărbații. Iar exemplele pot continua. Putem spune că femeile cu boli rare au o dublă marginalizare: sunt afectate atât de boală, cât și de sistemul medical”.
Dr. Silvia Gatscher, director operațiuni sănătate, Biroul OMS România
”Femeile trăiesc, în general, cu 17 ani mai mult decât bărbații, arată datele la nivel global. Din păcate, se confruntă și cu mai mulți ani de dizabilitate. În plus, boli precum cancerul de sân, cancerul cervical sau osteoporoza afectează foarte mult femeile. Bolile asociate consumului de tutun și alcool s-au amplificat la femei. Sistemele de sănătate trebuie să se adapteze modificărilor în obiceiurile de sănătate ale femeilor”.
Sesiunea III. Masterclass Metodologii de screening și surse de finanțare
Dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)
”Aproximativ 340 milioane de euro din Fondul Social European (FSE+) sunt alocate pentru implementarea de programe de screening populațional pentru bolile majore de sănătate publică. Domeniile sprijinite sunt cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colorectal, diagnostic și direcționare către tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C, diagnosticare și tratament al pacientului cu tuberculoză, screening metabolic/ screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice (ex. hipertensiune, diabet, obezitate, sedentarism, alimentație nesănătoasă etc.), cancer pulmonar, cancer de prostată. Aceste fonduri sunt complementare fondurilor naționale alocate prin bugetul Ministerului Sănătății și cel al CNAS și au rolul de a consolida capacitatea sistemului public de sănătate de a implementa acțiuni și intervenții preventive sustenabile, accesibile și de calitate”.
Mirela Alexe, consultant expert fonduri europene
”Acțiunile eligibile în programele de screening sunt: furnizarea de servicii medicale de diagnosticare și/ sau tratament precoce, dezvoltarea capacității personalului, logistică și organizare program de testare, măsuri suport pentru a facilita ajungerea la servicii a persoanelor vulnerabile socio-economic sau provenind din zone marginalizate, campanii de informare/ conștientizare a grupului țintă cu privire la beneficiile obținute prin screening și sprijin pentru asigurarea calității în screening”.
