În prezentarea tratamentului chirurgical la pacienții cu BPOC, raportul GOLD 2021 amintește de complicațiile pulmonare postoperatorii care „sunt la fel de frecvente și de importante precum complicațiile cardiace postoperatorii și, de aceea, constituie o componentă esențială a riscului crescut pe care îl prezintă intervențiile chirurgicale la pacienții cu BPOC.” Referitor la factorii de risc pentru apariția complicațiilor, același document enumeră următorii factori: „fumatul, starea de sănătate generală deteriorată, vârsta, obezitatea și severitatea BPOC.” De asemenea, trebuie reținut faptul că „o definiție detaliată a complicațiilor pulmonare postoperatorii trebuie să includă doar complicațiile respiratorii majore, cum sunt infecțiile pulmonare, atelectaziile și/sau limitarea importantă a fluxului de aer, care pot determina apariția insuficienței respiratorii acute sau agravarea BPOC.” (raport GOLD 2021)
Pentru conf. dr. Ovidiu Fira-Mladinescu, medic specialist pneumolog, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, Timișoara, „complicațiile pulmonare postoperatorii sunt deosebit de frecvente și grave, presupunând costuri ridicate, mai mari decât alte tipuri de complicații, cum ar fi cele infecțioase, cardiovasculare, tromboembolice. De aceea, există o nevoie de identificare a factorilor de risc care favorizează aceste complicații. Pe lângă factorii de risc dependenți de intervenția chirurgicală în sine, respectiv de tipul de anestezie, un loc important revine factorilor de risc legați de pacient, cum ar fi vârsta (peste 50 de ani), statusul de fumător, prezența anumitor patologii, statusul fizic, funcțional și nutrițional”.
Astfel „un factor important pentru aceste complicații este prezența BPOC, fiind de luat în calcul faptul că prevalența BPOC este mai mare la toate categoriile de pacienți candidați pentru intervenții chirurgicale comparativ cu prevalența BPOC în populația generală, care este undeva la 5%”, a declarat conf. dr. Ovidiu Fira-Mladinescu cu prilejul webinarului „Excelență și exigență în BPOC”.
În opinia specialistului, „este nevoie de o evaluare clinică și paraclinică adecvată, într-o echipă multidisciplinară formată din pneumolog, anestezist și chirurg toracic. (…) Evaluarea clinică înseamnă o estimare a toleranței la efort, a istoricului de exacerbări și internări în spital, a necesarului de ventilație mecanică invazivă, respectiv non-invazivă în antecedente, o calculare a indexului tabagic, o identificare a fumătorilor activi și a celor recent sevrați de tutun, o anamneză referitoare la frecvența tusei și producția de spută, un istoric detaliat al comorbidităților, o identificare, dacă este cazul, a unor semne sau simptome de infecție acută, o evaluare a statusului nutrițional etc. Evaluarea paraclinică preoperatorie de bază implică efectuarea unei radiografii toracice standard, a unei electrocardiografii, a unei explorări funcționale pulmonare bazate pe spirometrie și transfer gazos și a unui test simplu de efort. În anumite circumstanțe trebuie completată cu echocardiografie, analiza gazelor respiratorii sangvine prin gazometrie și chiar o testare comprehensivă cardio-pulmonară la efort”.
În ceea ce privește măsurile necesare pentru a preveni complicațiile pulmonare postoperatorii, tot raportul GOLD 2021 subliniază că „pacienții cu BPOC stabilă care au simptomatologie clinică și/sau capacitate de efort limitată trebuie tratați medicamentos intensiv înainte de intervenție, cu toate măsurile care au fost deja stabilite pentru pacienții cu BPOC stabilă, fără indicație de intervenție chirurgicală. Comorbiditățile, în special cele cardiace, trebuie evaluate sistematic și tratate înaintea oricărei intervenții chirurgicale majore.”
de Bogdan Guță
