Interviu cu prof. dr. Csaba Laszlo Degi, președinte European Cancer Organization (ECO)

Provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate din Europa și pacienții oncologici trebuie depășite, iar acest lucru se poate obține numai prin unirea eforturilor tuturor celor implicați în managementul acestei boli. „Depășirea barierelor necesită o coordonare și o colaborare foarte strânse între decidenții politici, profesioniștii din domeniul oncologic și al sănătății publice, cercetători, pacienți, reprezentanți ai industriei. Dacă aceste frontiere în îngrijirea cancerului în Europa sunt depășite, vom vedea o transformare radicală în managementul acestei boli”, explică prof. dr. Csaba Laszlo Degi.

Tema din acest an a European Cancer Organization Summit este Forging new frontiers. Care sunt frontierele care trebuie depășite când vorbim de îngrijirea cancerului în Europa?

Unul dintre elementele care se află și pe lista mea de priorități la președinția ECO se referă la combaterea inegalităților în accesul la îngrijirea oncologică. Personal, cred că este una dintre cele mai mari probleme și, totodată, priorități. Este crucial să reducem cât se poate de mult disparitățile de acces nu doar la tratament, ci și la prevenție, la diagnostic precoce, între diferitele regiuni pe care le avem în Europa și între diferitele grupuri sociale sau socioeconomice. Nu există niciun dubiu că un sistem mai echitabil ar oferi șanse egale pacienților, indiferent de locul în care s-au născut. Trebuie să avansăm foarte mult în ceea ce privește programele de prevenție și screening, mai ales în anumite cancere și regiuni, deoarece acest inamic poate fi învins mai degrabă în stadiile incipiente. Această frontieră nu poate fi depășită fără colaborarea între factorii politici și comunitățile care implementează aceste programe de screening în toată zona europeană.

O provocare relativ nouă este dezvoltarea forței de muncă specializate în oncologie. Nu vorbim doar de asigurarea unui număr suficient de persoane, ci și de investiții în formare și alte resurse pentru a menține standardele ridicate de îngrijire pe care atât pacienții, cât și industria și organizațiile profesionale le promovează.

O altă barieră este integrarea tehnologiilor digitale și bazate pe inteligența artificială. O parte dintre aceste noi tehnologii vor trece frontiere inclusiv în ceea ce privește forța de muncă specializată, în sensul că vor putea prelua o parte din aceste provocări. Însă digitalizarea rămâne, încă, o himeră a reglementărilor. Aceste tehnologii pot îmbunătăți semnificativ îngrijirea pacienților și accesul la tratamente oncologice.

Nevoia de colaborare globală în politica oncologică este un alt punct sensibil. Cancerul este o boală cu impact global. Dar sunt și alte boli, în special din zona sănătății publice, precum HPV și hepatita B, care necesită această cooperare internațională pentru a putea fi controlate și pentru a se putea reduce incidența cancerelor asociate cu acești vectori virali.  De asemenea, nu există o zonă mai sensibilă la cercetare decât oncologia. Inovația rămâne vitală pentru dezvoltarea de noi tratamente și tehnologii. Fără sprijinirea continuă a cercetării, va fi foarte greu să vedem îmbunătățiri pe termen lung. Pentru a asigura acces egal și tratamente de înaltă calitate pentru toți pacienții, este nevoie de o îngrijire constantă.

Îmbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții este obligatorie când vorbim de oncologie. Este foarte clar că, pe lângă tratamentul oncologic, clinic, trebuie să ne concentrăm pe calitatea vieții supraviețuitorilor de cancer. Aici vorbim și despre gestionarea efectelor secundare, dar mai ales despre facilitarea reintegrării supraviețuitorilor în societate, în viața de zi cu zi, inclusiv în viața personală.

Pentru că vorbim de îngrijirea supraviețuitorilor – sunt suficiente măsurile prevăzute atât la nivel european, cât și în România?

În această zonă suntem, cumva, într-un paradox. Avansul medicinei, inovația, a permis creșterea supraviețuirii în cancer. O boală care altădată era o condamnare acum are premisele de a deveni, de multe ori, o boală cronică. Din păcate, ceea ce se întâmplă după tratament nu a ținut pasul cu acest trend. Supraviețuirea implică provocări fizice, psihosociale și economice pe care multe dintre țările europene nu le abordează încă. În 2020, au existat aproximativ 20 de milioane de supraviețuitori ai cancerului în Europa. Datele ne arată că între 30% și 50% dintre supraviețuitori, din păcate, continuă să aibă o problemă legată de distresul oncologic – stresul negativ – care afectează foarte multe părți funcționale ale vieții.

Din fericire, încep să se vadă acțiuni în beneficiul supraviețuitorilor, una dintre ele fiind legislația pentru dreptul de a fi uitat, pe care România deja a aprobat-o și care câștigă din ce în ce mai mult teren și la nivel european.

Îngrijirea comprehensivă a cancerului este un pilon esențial al Planului european de combatere a cancerului. Cât de fezabilă este această activitate în România?

Așa cum este menționat în prevederile Planului european de combatere a cancerului, până în 2030 aproximativ 90% dintre pacienții cu cancer din Europa ar trebui tratați în astfel de centre comprehensive de management al cancerului. Gestionarea cancerului în mod comprehensiv înseamnă, în primul rând, un acces mai bun la cercetare de top, tehnologii inovatoare și tratamente personalizate, ceea ce va duce la îmbunătățirea rezultatelor pentru pacienți.

România este pe drumul cel bun, având în vedere că două dintre institutele oncologice naționale – cel de la Cluj și cel de la Iași – sunt deja incluse în proiectul CCI4EU, care își propune să reducă inegalitățile în accesul la inovație și cercetare, la îngrijirea oncologică de calitate printr-un program de dezvoltare a capacităților.

Care sunt atributele unui centru comprehensiv și care va fi impactul acestui proiect european?

Un centru comprehensiv înseamnă că tratamentul cancerului este integrat din punctul de vedere al cercetării, educației și îngrijirii clinice, adresând toate nevoile pacientului. Aceste centre comprehensive trebuie să asigure accesul pacienților la cele mai recente inovații din domeniul oncologic, să faciliteze schimbul de date, inclusiv modul de colectare și stocare a lor, să asigure o abordare multidisciplinară. Potrivit normelor europene, trebuie să existe cel puțin un centru comprehensiv la 2,5 milioane de locuitori.

Proiectul are în vedere dezvoltarea capacităților prin suport logistic și metodologic privind, mai ales, îmbunătățirea infrastructurii și, dacă este cazul, extinderea serviciilor disponibile în centrele selectate. Cu sprijinul a 100 de experți în oncologie, CCI4EU oferă, pe lângă evaluare și intervenție personalizată plus implementare, cursuri de formare online și intervenții la fața locului, dar și o platformă de resurse. Activitățile care vor beneficia de fonduri sunt cursurile de formare, intervențiile de la fața locului (deep-dive) și dezvoltarea platformei de evaluare a maturității centrelor comprehensive de tratament al cancerului din Europa. De asemenea, se vor organiza conferințe regionale și sesiuni de coaching pentru a îmbunătăți și a face aceste infrastructuri comprehensive cât mai sustenabile posibil pentru oncologie.

Sunteți unul dintre experții proiectului. În ce constă activitatea dvs. în cadrul CCI4EU?

Activitatea mea constă în dezvoltarea și implementarea ghidurilor și standardelor pentru infrastructura comprehensivă de cancer a acestor centre și participarea la evaluările de maturitate. Scopul meu este să mă asigur că fiecare centru comprehensiv de cancer beneficiază de suportul profesional necesar pentru a se dezvolta pe domeniul psiho-oncologiei, care implică supraviețuirea și calitatea vieții, așa cum sunt definite în Pilonul IV al Planului european de combatere a cancerului.

Valentina Grigore