Politici de Sanatate

Chirurgia plastică și regenerativă – colaborări și tendințe

18 decembrie
12:55 2024
Chirurgia plastică și regenerativă – colaborări și tendințe

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București a oferit recent titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Fabio Santanelli di Pompeo, o personalitate marcantă în domeniul chirurgiei plastice și reconstructive, recunoscută la nivel internațional pentru contribuțiile sale remarcabile. Îndelungata colaborare cu România s-a materializat atât prin numărul mare de studenți și tineri care au putut efectua stagii de pregătire la Universitatea Sapienza din Roma, cât și prin contribuția la articole științifice de interes atât pentru practica medicală, cât și pentru educația pacienților români. Până în prezent, prof. Fabio Santanelli di Pompeo a publicat 188 de articole originale și 35 de capitole de cărți, lucrări care au contribuit semnificativ la dezvoltarea chirurgiei plastice și reconstructive pe plan internațional. ”Voi continua să primesc studenți și doctori din România și voi veni oricând sunt invitat să-mi împărtășesc cunoștințele. Colaborarea mea va fi din ce în ce mai deschisă României pentru a crește împreună și pentru a îmbunătăți calitatea sănătății femeilor”, a  afirmat specialistul într-un interviu pentru revista Politici de Sănătate.

 

Ați contribuit la publicarea, în România, a primului articol științific despre limfomul anaplazic cu celule mari asociat implantului mamar. De ce România?

Totul a început cu o invitație la Congresul studențesc și am fost impresionat să văd cum sute de studenți au stat să-mi asculte prezentarea. Am avut sentimentul că tinerii studenți români sunt dispuși să obțină cunoștințe pentru a învăța să se perfecționeze, pentru a se educa, iar aceasta este datoria mea simplă: de a împărtăși informații și de a oferi educație oricui este interesat de aceasta.

Astfel, am început să primesc cât mai mulți studenți din România la Universitatea Sapienza. Apreciez foarte mult abordarea lor față de știință și i-am susținut. La un moment dat, l-am avut pe Theodor Mareș, rezident care a început un doctorat în colaborare între cele două universități. În timpul pregătirii lui s-a antrenat alături de noi în cele mai recente tehnici, una dintre acestea fiind în domeniul Limfomului anaplastic cu celule mari asociat implanturilor mamare (BIA- ALCL), un tip de cancer al sistemului imun.

 

De ce este important să vorbim despre acest subiect? Care este incidența BIA-ALCL la nivel global? 

Până în prezent, în întreaga lume, peste 1.720 de pacienți au fost afectați de acest tip de limfom. Cred că este important să vorbim despre acest subiect, deoarece, cunoscând mai multe, ne putem proteja. Acest tip de limfom apare la implanturile mamare (cosmetice sau reconstructive) și trebuie să ținem cont că aproximativ 15% dintre persoanele afectate trebuie supuse și unor alte terapii, precum chimioterapie sau radioterapie.

Este foarte important ca oamenii să cunoască această afecțiune deoarece, dacă este depistat din timp, limfomul poate fi tratat prin îndepărtarea implantului și a  capsulei – este o procedură simplă, asemănătoare cu cea prin care a fost introdus implantul.

În schimb, nedepistat, limfomul devine invaziv. Știm deja că 63 de persoane au murit din această cauză, dar cifrele sunt subraportate.

Statele Unite ale Americii au un sistem de urmărire a cazurilor foarte bun, ei au raportat un limfom la 900 de implanturi. În România, până acum, se cunosc doar 5 cazuri de Limfom anaplastic cu celule mari asociat implanturilor mamare, dar în mod cert sunt mai multe, însă nu se știe despre ele. M-aș aștepta, fără a fi prea prea pesimist, la o incidență de unul la 900 și în România. Deci sunt destul de mulți pacienți care, probabil, au fost diagnosticați greșit cu limfom sistemic.

 

Ce trebuie să facem, ca sistem de sănătate, pentru a diagnostica mai bine aceste cazuri?

Cred că cel mai important este creșterea gradului de conștientizare. Autoritățile sanitare ar trebui să depună eforturi în educarea și informarea medicilor iar mass-media poate informa pacienții. Una dintre cele mai bune modalități prin care autoritățile pot informa medicii și pot depista pacienți este realizarea unui registru al acestei boli și, desigur,  înființarea unui registru al implanturilor mamare.

Acest tip de limfom apare atât la implanturile cosmetice, cât și la cele reconstructive (după mastectomie), când sunt folosite implanturi mamare texturate. Însă se poate evita acest lucru prin utilizarea unor implanturi mamare netede. Nu a existat niciun caz de limfom asociat cu acest tip de implanturi.  Așa că ar trebui să informăm corect pacienții că au de ales între cele două tipuri de implanturi și care sunt riscurile fiecăruia.

Până acum ceva timp,  credeam că acest tip de limfom apare mai des la un pacient fost oncologic, însă date recente arată că frecvența este mai mare în intervențiile cosmetice. Probabil și pentru că pacienții oncologici au fost deja supuși unor tratamente specifice (precum imunoterapie, chimioterapie sau radioterapie) care protejează cumva și împotriva acestui tip specific de limfom.

 

Care sunt tendințele la nivel internațional în domeniul chirurgiei plastice și regenerative?

Cred că tendința este de a încerca să devenim cât mai biocompatibili. Folosim destul de mult dispozitive produse de industrie, încercând să înlocuim o parte a corpului uman, iar aceste dispozitive pot să nu fie acceptate și să provoace daune mai mari, cum este și cazul limfomului despre care am vorbit. Deci tendința principală este de a merge pe chirurgia regenerativă, de a utiliza țesuturile pacientului. De exemplu, în Italia, folosim foarte mult transferul de grăsime proprie, în special în reconstrucția sânului. Încercăm să folosim cât mai multe dispozitive biocompatibile, fie că vorbim de proteze, implanturi, etc, astfel încât să nu riscăm creșterea nivelului inflamației în corp și declanșarea unei boli de care, de altfel, încercăm să ne protejăm.

Medicina și chirurgia fac progrese enorme. Cred că în viitor vom putea înlocui componentele biomecanice cu părți ale corpului. Deja sunt numeroase inițiative în acest sens, vorbim despre transplant de față, vorbim despre producerea unor organe precum ficatul sau pancreasul în laborator. Cred că în viitor astfel de acțiuni vor fi din ce în ce mai frecvente.

 

CV

Născut în Napoli, Italia, profesorul Fabio Santanelli di Pompeo este o figură proeminentă în chirurgia plastică, cu o carieră de excepție, recunoscută la nivel mondial.

  • 2004: Devine director al programului universitar de chirurgie plastică la Universitatea Sapienza din Roma.
  • 2007: Este numit director al programului de master universitar în Chirurgia Reconstructivă a Sânului, organizat de aceeași instituție.
  • 2010: Preia funcția de șef al Departamentului de Chirurgie Plastică al Spitalului Sant’Andrea din Roma.
  • 2016: Devine full professor la Universitatea Sapienza din Roma.

Profesorul Santanelli di Pompeo și-a început cariera la vârsta de doar 23 de ani, obținând diploma de medic specialist în 1984, la Universitatea din Napoli, unde a primit și licența pentru a practica medicina. Între anii 1987 și 1990, a urmat un fellowship în Chirurgia Reconstructivă mamară, cranio-maxilo-facială și a malformatiilor faciale congenitale, la Sahlgrenska Hospital, Universitatea Gothenburg, Suedia. În 1994, a obținut doctoratul în chirurgie plastică la Universitatea Sapienza, iar în 1999, a primit licența de practică medicală și în Suedia. În ultimii ani, profesorul s-a concentrat asupra cercetării Limfomului anaplastic cu celule mari asociat implanturilor mamare și a alotransplantelor faciale, colaborând strâns cu Ministerul italian al Sănătății.

 

Experiență internațională și academică

Pe parcursul carierei sale, între 1988 și 2024, prof. Santanelli di Pompeo a fost visiting professor la numeroase instituții medicale prestigioase din întreaga lume, printre care:

  • Academiska SJukhuset, Universitatea Uppsala
  • Karolinska Hospital și Sabbatsberg Hospital, Universitatea Stockholm
  • Universitatea Modena, Universitatea Catania Universitatea Berlin și Universitatea Gothenburg
  • Mount Vernon Hospital, Universitatea Londra
  • Hopital Necker & Clinic Bizet, Universitatea Paris
  • Chang Gung Memorial Hospital, Universitatea Taipei
  • Centrul de Microchirurgie Reconstructivă Universitatea New York
  • Brigham and Women’s Hospital, Harvard Medical School
  • Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București

 

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: