
Au fost selectați cei 40 de pacienți români cu obezitate morbidă și diabet zaharat de tip 2, pentru realizarea primului studiu clinic din România privind rolul chirurgiei metabolice în tratamentul diabetului zaharat. Din păcate, deocamdată nu au fost realizate intervențiile chirurgicale de care urmau să beneficieze jumătate dintre pacienții selectați. Și asta pentru că fondurile care trebuiau alocate de Ministerul Cercetării au întârziat. Mai mult, coordonatorul proiectului, spitalul Ponderas, a fost anunțat că va primi doar o treime din fondurile inițiale.
Cei 40 de pacienți selectați, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, au fost împărțiți în două grupe: o jumătate primind tratament personalizat, combinat cu dietă, iar cealaltă jumătate – beneficiind gratuit de operația de micșorare a stomacului.
“Sperăm, ne uităm cu optimism către finalul acestui studiu, în 2016, când vom putea dovedi că operațiile de chirurgie metabolică au un beneficiu în controlul diabetului la acești pacienți. Deocamdată nu s-au făcut primele intervenții chirurgicale pentru că nu s-au alocat fondurile respective și, oricum, am fost recent anunțați că vom primi doar o treime din bani”, a declarat în cadrul unei discuții deschise privind problematica obezității în România prof. univ. dr. Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia bariatrică și director general Ponderas.
Studiul își propune să dovedească eficiența chirurgiei metabolice față de tratamentul clasic al diabetului zaharat și randomizează pacienți care nu beneficiază de o soluție terapeutică eficientă, pacienți pentru care soluțiile simple – dietă, medicamente, insulină și regim – nu dau rezultate și care au glicemii foarte mari.
Potrivit prof. univ. dr. Cătălin Copăescu, chirurgia metabolică reprezintă alternativa modernă și eficientă pentru pacienții cu diabet zaharat la care nu se poate obține controlul glicemic prin administrarea tratamentului clasic. Operațiile pot duce chiar la remisia diabetului zaharat de tip 2: “Cu ajutorul chirurgiei s-a dovedit prin studii ample, randomizate, că există eficiență și că răspunsul terapeutic apare în câteva zile de la realizarea intervenției. Am operat până acum 5.000 de pacienți metabolici. În 93% din cazuri, atunci când au existat comorbidități, iar acestea au existat la majoritatea pacienților, s-a obținut remiterea complicațiilor în primul an de după realizarea intervenției chirurgicale”.
Studiul face parte din proiectul de cercetare CREDOR (Collaborative Romanian Efforts for Diabetes an Obesity Retrench) inițiat de spitalul Ponderas, împreună cu Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice “Prof. Dr. N. Paulescu”, Institutul de Biologie și Patologie Celulară “Nicolae Simionescu” și Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”. Investiția, anunțată anul trecut cu ocazia lansării studiului, se ridică la 300 000 de euro, din care 255.000 de euro reprezintă suma alocată de Ministerul Educației Naționale, iar 45.000 de euro – bani furnizați de spitalul privat.
Este nevoie de un program național pentru românii cu obezitate morbidă
Pacienții români cu obezitate morbidă și diabet zaharat nu beneficiază deocamdată de programe susținute financiar de casele de asigurări de sănătate și, în general, de sistemul sanitar. Potrivit prof. Copăescu, astfel de programe care vizează beneficiile pe care chirurgia le aduce acestor pacienți, există în toate țările europene și ar trebui să existe și în România.
“Privind per ansamblu beneficiile chirurgiei metabolice, adică prelungirea speranței de viață a acestor pacienți, ar fi nevoie de un program dedicat și în România așa cum se întâmplă pentru multe patologii. Nu trebuie uitat că tratamentul diabetului zaharat este costisitor. Avem 800.000 de pacienți, costuri de 600 de dolari per pacient, deci, în mare, 480 de milioane de dolari cheltuiți doar pentru tratamentul medicamentos. Dacă măcar 1% dintre acești pacienți ar putea beneficia de intervenții chirurgicale s-ar putea să mai reducem din costurile tratamentului cronic și al complicațiilor”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Copăescu, adăugând că așteaptă cu optimism o astfel de inițiativă.
Prezent la discuții, directorul general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Radu Țibichi, a recunoscut că autoritățile trebuie să se aplece mai mult asupra acestui gen de programe, dar că deocamdată ne aflăm într-un context financiar dificil: “Banii care se adună în România sunt destul de puțini. Anumite medicamente noi prescrise în țările europene nu au fost încă introduse în România. Sunt foarte multe zone în care se pune presiune pe sistem și trebuie să asigurăm un echilibru și să cheltuim cât mai eficient acești bani. Cred că prin proiectele CNAS din ultima perioadă, și mă refer aici la informatizarea sistemului, se vor face economii, care se vor întoarce în sistem și poate chiar în genul acesta de programe pentru chirurgia metabolică”.
Mirabela Viașu
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate