Politici de Sanatate

Cezariana a devenit o monedă de schimb

17 decembrie
15:19 2015
Cezariana a devenit o monedă de schimb

Interviu realizat cu prof. univ. dr. Nicolae Suciu, managerul Institutului de Ocrotire a Mamei și Copilului (IOMC) „Prof. dr. Alfred Rusescu” și al Maternității Polizu, precum și  președintele Societății Române de Obstetrică și Ginecologie

Se vorbește despre un oarecare deficit de specialiști în obstetrică și ginecologie. În prezent, există peste 2.400 de medici obstetricieni și ginecologi în România, care sunt suficienți pentru a se ocupa de această patologie. Problema este, mai degrabă, în ceea ce privește distribuția lor. Pe de altă parte, există și un volum foarte mare de cazuri, care poate da impresia că medicii existenți nu mai fac față. Printre provocările sistemului românesc de obstetrică și ginecologie se numără numărul mare de mame minore, nașterile premature, dar și numărul ridicat de operații de cezariană.

Înțeleg că distribuţia specialiștilor este deficitară. Ce ne puteți spune de nivelul pregătirii?

Până în ‘89 curricula şi învăţământul la noi erau deficitare în ceea ce priveşte accesul la literatură și la noutățile din domeniu, dar activitatea practică de clinician era mult peste ceea ce se face acum. Am colegi tineri care nu ştiu să facă o foaie de observaţie, să întocmească istoricul medical care te conduce spre diagnostic, trec direct la o evaluare paraclinică, de care avem nevoie, dar care nu este prima opțiune când stăm de vorbă cu pacientul.

Nu credeți că vinovat este și sistemul de învăţământ?

Da, cred că şi sistemul are partea lui de vină. Fiind implicat în activitatea didactică, recunosc că şi noi, corpul din universităţi, avem o vină. Durata de pregătire a specialistului obstetrician ginecolog în România cred că este optimă (cinci ani, n. red.), numai că există discrepanțe mari între spitalele mai mici și clinicile universiare, unde, sigur, ofertele sunt mai mari. Este foarte important ca, pe lângă partea teoretică, tinerii medici să continue, chiar și după ce primesc titulatura de specialist, să se implice în practică, să ceară a doua părere unui coleg mai în vârstă şi după aceea să ia decizia. Sigur că veniturile nu sunt cele mai potrivite pentru un medic care ar dori să aibă doar această grijă.

Ați declarat recent că ar fi nevoie de un program naţional în ceea ce privește nașterile premature…

Da, ar fi nevoie mai întâi să avem un registru naţional, și lucrăm la el, pentru că înregistrând toate aceste naşteri premature putem să avem o evidenţă clară nu numai asupra numărului de nașteri, ci și asupra specificului. Nașterea prematură în arealul curburii Carpaţilor nu este la fel ca aceea din Catalonia sau din alte ţări. Vorbim de diferenţe de căldură, de deprinderi, de obiceiuri alimentare, de preocupări diferite. Poate că în Pirinei populaţia feminină nu lucrează, lucrează numai soţul, şi atunci are mediul curat, nepoluat, în zona aceea.

Avem femei care lucrează până în luna a opta de sarcină…

Le felicit pe acestea. Terapia ocupaţională face parte din lumea modernă. Tonusul pozitiv se răsfrânge pozitiv asupra copilului. Avem un grup de viitoare mame, care nu ştiu dacă este în creştere sau în diminuare, dar oricum e fluctuant, care cere concediu medical. Noi nu promovăm concediul medical, dimpotrivă, rugăm pacientele să fie cât pot ele de active. Este dovedit științific și noi le spunem, la fel și medicii de familie, să nu stea mult în pat şi pe spate, pentru că hrănirea uterului prin activitatea cardiacă e mai deficitară şi copilul nu se dezvoltă aşa bine. Pe lângă alte cauze, contribuie şi această perfuzie uteroplacentară.

Mai există o problemă, și anume numărul în creștere al operațiilor de cezariană…

În practica specialităţii obstetrică-ginecologie specialistul nostru ţine cont sau ar trebui să ţină cont de normele profesionale de indicaţie. Din păcate, şi medicina a devenit un fel de comerț. E adevărat, poate şi teama de necunoscut le face pe unele să aibă această opţiune, dar ele nu ştiu că, de fapt, îşi fac rău. Femeia trebuie să nască natural, atunci când se poate. Bineînțeles, nu este o regulă, sunt situaţii când noi trebuie să intervenim activ şi cezariana îşi arată beneficiile. Dar să facem o primă ofertă de cezariană, să creăm a doua patologie pe termen mediu și lung, nu este normal. Pe mulți nu îi interesează că, peste 20-30 de ani, copilul pe care l-au născut prin cezariană are diabet, că are imunitate scăzută. Există dovezi ştiinţifice potrivit cărora autismul e mai frecvent la deciziile cezariene artificializate. Cezariana a devenit o monedă de schimb. Am colegi care susțin că femeia poate să-şi aleagă modul în care să nască. E ca şi cum eu aş merge la un service şi i-aș spune mecanicului ce să facă. Femeia ne ascultă pe noi și avem obligația să-i prezentăm clar și corect situația.

Am operat recent un caz foarte greu, venit de la Buzău: o femeie, o mamă extraordinară, care a venit cu un tip de patologie despre care ştim puţin, o placentă a copilului mai jos care invada nu numai uterul, ci şi vezica urinară. Placenta aceasta previa era pe o cicatrice uterină deoarece femeia născuse prima sarcină prin cezariană. În primă fază, am scos copilul, după care am făcut o histerectomie de hemostază, pentru a o salva pe mamă. Acum, atât femeia, cât și copilul sunt bine. Nu m-am putut abține însă să o întreb de ce a născut prin cezariană. Mi-a răspuns că aşa i-a spus medicul, deci nu a fost o cauză medicală. Vă imaginați cum m-am simțit eu, care era să o pierd pe mamă.

Centru de excelență în medicina materno-fetală, în cadrul IOMC

Inaugurat cu ocazia Zilelor IOMC din acest an (10-12 decembrie), Centrul de excelenţă pentru terapii materno-fetale sau in utero a fost realizat cu fonduri europene, valoarea totală a proiectului fiind de 68.427.974,00 lei. Este un centru naţional unde, pe lângă activităţile de asistenţă, de screening, mai multe linii de scanare, de evaluare ecografică, mai multe săli cu specialişti, va funcționa și un sistem de telemedicină. De asemenea, familiile care vor să înceapă un program de procreere vor fi consiliate. „Lumea nu realizează, dar femeia gravidă, prin simplitatea ei sau în complexitatea ei, are nişte aşteptări de la produsul de concepţie. Când aceste aşteptări nu se împlinesc, femeia riscă să cadă în depresie, dacă nu are suportul social pentru a depăși aceste deziluzii. Are nevoie de o pregătire mentală, psihologică, pentru a înțelege că fiecare copil este diferit și se dezvoltă diferit. Iar medicul are un rol important în a informa și pregăti viitoarea mamă”, susține prof. univ. dr. Nicolae Suciu. Noul centru dispune de specialiști pregătiți la Londra, dar și de cea mai performantă aparatură care există la ora actuală în lume. Terapiile in utero de tip fetoscopic, un fel de endoscopie adaptată uterului gravid, vor fi promovate în primul rând de prof. Suciu, care are o experiență de aproape 30 de ani în endoscopie și care s-a specializat pe lângă alţi maeştri în domeniu.

Avem un grup de viitoare mame, care nu ştiu dacă este în creştere sau în diminuare, dar oricum e fluctuant, care cere concediu medical. Noi nu promovăm concediul medical, dimpotrivă, rugăm pacientele să fie cât pot ele de active.

Fiind implicat în activitatea didactică, recunosc că şi noi, corpul din universităţi, avem o vină.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: