Politici de Sanatate

Cercetarea trebuie privită ca o investiție în viitorul României

20 iulie
14:18 2022
Cercetarea trebuie privită ca o investiție în viitorul României

Interviu cu Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Comisia Europeană a lansat recent Spațiul european de date privind sănătatea (EHDS), primul spațiu comun de date al UE într-un domeniu specific. Acesta va permite persoanelor din întreaga UE să își exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Oamenii vor putea să acceseze și să partajeze cu ușurință aceste date, păstrând în același timp un control mai mare asupra lor, în deplină concordanță cu abordarea generală la nivelul UE privind protecția datelor. „Spațiul european al datelor privind sănătatea este un ecosistem specific sectorului medical, alcătuit din norme, standarde și practici comune, infrastructuri și un cadru de guvernanță. EHDS va duce la un acces mai bun la asistență medicală, la costuri reduse, la o eficiență sporită, la sisteme de sănătate mai reziliente, la noi activități de cercetare și inovare și va permite elaborarea mai multor politici bazate pe date concrete”, explică ministrul Sebastian Burduja.

La nivel național, va urma crearea unei platforme pe care să fie disponibile aceste date privind sănătatea. Cum se poate implica ministerul pe care îl conduceți pentru crearea acestei platforme?

În primul rând, să explicăm ce înseamnă acest spațiu comun european de date. Este exact partea indispensabilă din completarea serviciului de urgență 112 la nivel digital, informațional, atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Spre exemplu, un cetățean român care s-a îmbolnăvit de COVID -19 în Franța și are un istoric medical stufos, plus alte comorbidități, va fi tratat mult mai ușor dacă medicii francezi ar ști acest istoric la o simplă tastare a numelui pacientului și a datelor sale de identificare personală. Așadar, spațiul european al datelor privind sănătatea este un ecosistem specific sectorului medical, alcătuit din norme, standarde și practici comune, infrastructuri și un cadru de guvernanță. Datele medicale sunt, dacă îmi permiteți comparația, ca sângele care trece prin venele sistemelor noastre de sănătate. EHDS va duce la un acces mai bun la asistență medicală, la costuri reduse, la o eficiență sporită, la sisteme de sănătate mai reziliente, la noi activități de cercetare și inovare și va permite elaborarea mai multor politici bazate pe date concrete. Statele membre UE au niveluri de maturitate diferite în ceea ce privește sănătatea digitală. Noi trebuie să accelerăm digitalizarea sistemului, dar am încredere în specialiștii noștri și sunt sigur că vom reuși să recuperăm decalajele. IT-iștii români sunt recunoscuți în lume pentru performanțele lor. În mare parte, avem la dispoziție datele necesare pentru ca fluxul să fie fără sincope; datele trebuie doar sincronizate și legate la sistemul european centralizat.

„Am avut și avem genii în medicină, dar și în IT”

Având în vedere volumul și valoarea datelor ce vor fi disponibile în spațiul european de date privind sănătatea, acestea se constituie într-o veritabilă comoară pentru cercetare și inovare. Luați în considerare dezvoltarea unor programe sau proiecte care să stimuleze aceste activități?

Este clar că am avut și avem genii în medicină, dar și în IT. Cercetătorii noștri sunt oameni valoroși, cercetarea și inovarea sunt componente esențiale ale dezvoltării durabile a societății. De altfel, pandemia de COVID-19 a reconfirmat rolul pe care cercetarea și inovarea îl au în depășirea crizelor, indiferent de natura lor. În ultimii ani, cercetarea din România, din păcate, nu a beneficiat nici pe departe de atenția și finanțarea cuvenite. Vom schimba acest lucru. Cercetarea trebuie privită ca o investiție în viitorul României. Prin folosirea unor tehnologii noi de tipul big data și inteligența artificială, România se va putea alătura efortului european de înțelegere a acestor date, de corelare a lor cu diverse cauze și de optimizare a schemelor de tratament. Totul trebuie făcut cu respectarea strictă a drepturilor și libertăților cetățenești.

Interoperabilitatea și securitatea datelor pacienților vor deveni cerințe obligatorii. Cum poate acționa ministerul pe care îl conduceți pentru asigurarea acestor două importante aspecte?

Încrederea este un factor determinant fundamental pentru succesul spațiului european al datelor privind sănătatea – și nu numai. EHDS creează un cadru legal, sigur și eficient pentru utilizarea datelor în cercetare, inovare, sănătate publică, elaborarea politicilor și reglementare. În condiții stricte, cercetătorii, inovatorii, instituțiile publice sau întreprinderile din sectorul medical vor avea acces la cantități mari de date de înaltă calitate privind sănătatea, esențiale pentru dezvoltarea unor tratamente, vaccinuri sau dispozitive medicale, care vor salva vieți omenești și pentru asigurarea unui acces mai bun la îngrijiri și la sisteme de sănătate mai fiabile. Pe scurt, aceste date vor fi securizate cu cele mai performante forme de criptare. Pentru a obține acces la astfel de date, cercetătorii, întreprinderile sau instituțiile vor solicita o autorizație din partea organismului de acces la datele privind sănătatea. Accesul va fi permis numai dacă datele solicitate sunt utilizate în scopuri specifice, în medii închise și sigure și fără a dezvălui identitatea persoanelor vizate. De asemenea, este strict interzisă utilizarea datelor pentru decizii care sunt în detrimentul persoanelor, cum ar fi elaborarea unor produse sau servicii dăunătoare sau majorarea unei prime de asigurare. Organismele de acces la datele privind sănătatea vor fi conectate la noua infrastructură descentralizată a UE pentru utilizare secundară (HealthData@EU), care va fi creată pentru a sprijini proiectele transfrontaliere. EHDS se bazează pe RGPD (Regulamentul General privind Protecția Datelor, GDPR), pe propunerea de lege privind guvernanța datelor, pe propunerea de lege privind datele și pe Directiva NIS privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.

Siguranța datelor

Proiectul cloud-ului guvernamental se regăsește în PNRR și trebuie să devină operațional până în 2026. Va rezolva acesta birocrația administrativă sau, cel puțin, o parte din ea? Cum va asigura el interoperabilitatea bazelor de date, poate cel mai important aspect al acestui cloud?

Cloud-ul guvernamental este un proiect de transformare digitală a României, nu doar o nouă tehnologie de stocare a datelor. Ce înseamnă asta? Pe de-o parte, date păstrate în siguranță și sisteme informatice reziliente. Datele românilor nu vor mai sta pe serverul unei anumite instituții, server suprasolicitat și învechit, după cum se întâmplă în unele cazuri astăzi, ci într-un sistem sigur, cu patru centre de date, pentru ca în cazul unor defecțiuni sau atacuri să existe protecție suplimentară. Pe de altă parte, cloud-ul va include și o dimensiune de interoperabilitate, care pe termen mediu și lung va însemna eliminarea drumurilor inutile între instituții, respectarea principiului „o singură dată” (statul nu are voie să ceară de la cetățeni date și documente pe care deja le are), reducerea birocrației prin regândirea serviciilor publice. România poate și trebuie să facă saltul în dezvoltare prin digitalizare. Avem nevoie ca informațiile să circule rapid, sigur și eficient. Cloud-ul guvernamental poate asigura digitalizarea sănătății, a sistemului judiciar, a ocupării forței de muncă și a protecției sociale, a achizițiilor publice, asigurarea securității cibernetice. Acest sistem va îmbunătăți cu siguranță și competențele digitale ale funcționarilor publici, dar și pe cele ale populației generale. Românii trebuie să mai știe un lucru esențial. Datele lor vor fi în permanență în siguranță. Datele noastre, ale tuturor, inclusiv ale mele, nu vor fi accesate decât în baza unor protocoale stricte. Cu toții vom ști cine le accesează, când și cu ce motiv, ceea ce noi am prevăzut în mod explicit în ordonanța pentru guvernanța cloud-ului prin termenul de „jurnalizare”. Avem astfel toate premisele ca în următorii 3-5 ani să beneficiem de tot potențialul acestui proiect major.

 

de Valentina Grigore și Bogdan Guță

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: