Întrebare la care încearcă să răspundă un raport OMS, lansat chiar de Ziua Mondială a Sănătății. Noul document constată că sunt oameni care se confruntă cu bariere în calea accesului la servicii de sănătate, chiar și în țările cele mai bogate din Europa: fie sunt nevoiți să renunțe la tratamente din cauza costurilor implicate, fie plătesc bani din propriul buzunar și întâmpină, astfel, dificultăți financiare.
Realizat pe baza contribuțiilor experților naționali din 24 de țări, noul raport al OMS arată că:
- între 1% și 9% din gospodăriile din Europa sunt împinse în sărăcie după efectuarea acestor plăți „din buzunar”;
- între 1% și 17% din gospodării înregistrează cheltuieli majore cu sănătatea- deci nu își mai permit satisfacerea altor nevoi de bază, cum ar fi alimentație, locuință și încălzire;
- cheltuielile de sănătate cu consecințe majore se regăsesc, în mod constant, în rândul celor mai săraci 20% dintre oameni;
- cheltuielile pentru sănătate cu consecințe majore sunt determinate, în principal, de plățile „din buzunar” pentru medicamentele din ambulatoriu.
Astfel, cheltuielile medicale „din buzunar” înregistrate în România reprezintă 21,3 % din cheltuielile totale pentru sănătate, în creștere de la 18,5 % în 2005. Cea mai mare pondere a cheltuielilor medicale „din buzunar” este dedicată produselor farmaceutice (70,8 % vs. 44,2 % în UE).
Raportul reunește pentru prima oară date corelate privind dificultățile financiare și nevoia/nevoi nesatisfăcută/e. Aceasta arată că ponderea persoanelor care au renunțat la serviciile medicale necesare, inclusiv medicamentele prescrise, este ridicată în țările în care protecția financiară este slabă. Plățile „din buzunar” subminează progresul țării spre asigurarea acoperirii universale a sănătății. Asigurarea că toată lumea poate utiliza servicii de sănătate de calitate fără a suferi dificultăți financiare este un obiectiv de dezvoltare durabilă pe care toate țările s-au angajat să-l atingă până în 2030 și, în același timp, o prioritate pentru OMS.
„Este inacceptabil ca oricine, astăzi, să fie împins în sărăcie prin faptul că trebuie să plătească pentru tratamentul de care are nevoie”, declară dr. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS pentru Europa. „Europa are o puternică istorie de recunoaștere a dreptului la sănătate, cu acces egal pentru toți.”
„Țările cu o protecție financiară slabă își pot reprograma politica de coplată pentru a îmbunătăți protecția persoanelor sărace și a utilizatorilor obișnuiți ai serviciilor de sănătate. Un prim pas esențial este de a introduce scutiri de la coplată pentru persoanele care beneficiază de beneficii sociale – un grup care este deosebit de vulnerabil, dar relativ ușor de identificat”, spune dr. Sarah Thomson, specialist în finanțarea sănătății la Oficiul OMS din Barcelona, și autorul principal al raportului.
Cu toate acestea, în unele dintre aceste țări este puțin probabil să se realizeze progrese semnificative fără o investiție publică suplimentară pentru creșterea numărului de medicamente din pachetul de beneficii. Cu o investiție mai mare, țările pot extinde exonerările de la coplată către persoanele vulnerabile care nu se califică pentru prestații sociale, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele regionale pentru o sănătate echitabilă în Europa.
* Plățile „din buzunar” includ coplăți și plăți directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin asigurările sociale de sănătate.
Bogdan Guță
