La aproape 20 de ani de la publicarea primei ediții, organismele europene din domeniul reabilitării medicale, responsabile de stabilirea standardelor pentru practica clinică, educația și cercetarea științifică, au considerat că este oportun să actualizeze conținutul Cărții Albe pentru a face cunoscute tendințele recente din acest domeniu. Ca rezultat al efortului comun al acestora, Cartea Albă reflectă aspectele esențiale pentru asigurarea unei îngrijiri de specialitate adecvate și accesibile, putând servi drept punct de referință pentru medicii specialiști. În același timp, documentul constituie un ghid cu privire la modul în care specialiștii trebuie să interacționeze cu persoanele cu dizabilități sau cu alți profesioniști din domeniul sănătății, precum și în vederea negocierii cu autoritățile naționale din domeniul sănătății. Ea are ca scop redefinirea activității specialiștilor MFR într-o lume în care sistemele de sănătate se află într-o continuă schimbare, datorată atât progreselor tehnologice, cât și schimbărilor demografice sau reducerii resurselor.
Ediția de față, coordonată de prof. dr. Stefano Negrini, redactorul-șef al Revistei Europene de Medicină Fizică și Reabilitare, reprezintă rezultatul unui „efort colectiv” al tuturor delegaților din țările europene. Specialitatea de MFR a evoluat continuu, reconsiderând conceptele actuale legate de sănătate din perspectiva „Clasificării Internaționale a Funcționării Dizabilității și Sănătății” publicate de Organizația Mondială a Sănătății în 2001. Această evoluție este ilustrată și de numele specialității (care a fost adesea expus la schimbări), denumită acum Medicină Fizică și de Reabilitare.
Un element decisiv în evoluția recentă a specialității îl reprezintă implementarea, în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a articolului 26, „Abilitarea și Reabilitarea”. Pentru prima dată, reabilitarea este definită drept una dintre strategiile-cheie ale secolului 21, cu rol în promovarea sănătății ca drept fundamental al omului, accentuând rolul crucial pe care îl are implementarea serviciilor de reabilitare în sistemele de sănătate din întreaga lume. Rolul specialității noastre în cadrul conceptului mai larg de reabilitare are o bază solidă în documentele Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației Mondiale a Sănătății, cum ar fi Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2006), Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (2001), Raportul mondial al Dizabilității (2011), Planul Global de Acțiune pentru Persoanele cu Dizabilități 2014-2021 și inițiativa OMS „Reabilitarea 2030: o chemare la acțiune”.
Medicina fizică și de reabilitare este definită ca o specialitate medicală primară responsabilă cu educarea și formarea pacienților, promovarea sănătății, prevenția, diagnosticul medical, evaluarea funcțională, tratamentul și reabilitarea persoanelor de toate vârstele care se confruntă cu tulburări ale stării de sănătate ce generează dizabilități, precum și cu comorbiditățile prezente.
Medicii din această specialitate tratează condițiile de sănătate, afectarea funcțiilor fizice, mentale și cognitive, precum și a limitărilor de activitate generate de către acestea. Intervenția specifică a MFR vizează îmbunătățirea participării și a calității vieții pacienților. Iată câteva particularități care definesc specialitatea noastră, în raport cu alte specialități medicale:
- MFR este o specialitate medicală orientată spre individ și spre funcționare (față de majoritatea specialităților medicale, care sunt centrate pe organe, boli sau pe anumite grupe de vârstă). Ea poate fi caracterizată drept „medicina funcționării”, a cărei principală strategie vizează optimizarea funcționării din perspectiva problemelor de sănătate.
- Practica MRF presupune ca specialiștii să dețină competențe și de comunicare, și manageriale (inclusiv acordarea de consultanță familiilor și îngrijitorilor), pentru a putea sprijini indivizii cu dizabilități să-și gestioneze resursele în vederea asigurării unei participări optime la viața socială.
- Medicii de MFR au, pe lângă responsabilitățile medicale, competențe suplimentare în evaluare funcțională.
- Medicii de MFR pot furniza nemijlocit tratamente medicale și/sau pot interveni conducând o echipă de reabilitare multiprofesională, care funcționează pe principiile colaborării între diferite profesii din domeniul sănătății.
- Specialitatea MFR are o abordare multimodală, care include o gamă largă de mijloace de tratament (medicamente, exerciții fizice, proceduri de fizioterapie și alte intervenții de reabilitare).
După cum s-a subliniat recent în documentul OMS „Reabilitare 2030 – o chemare la acțiune”, relevanța Medicinei Fizice și de Reabilitare pentru societate a crescut ca urmare a îmbătrânirii populației și a numărului tot mai mare de persoane care se confruntă cu dizabilități. Astfel, orice planificare a serviciilor dedicate sănătății trebuie să țină seama de povara dizabilității asupra societății și, ca urmare, ar trebui să includă servicii de MFR la toate nivelurile de îngrijire. În acest context, intervenția trebuie furnizată de-a lungul întregului tratament și la toate nivelurile, cu scopul de a oferi servicii adecvate nevoilor individului, precum și în toate aspectele temporale ale evoluției unei condiții de sănătate (congenitală sau dobândită, acută, progresivă sau degenerativă). Aceasta include aspecte legate de abilitare, reabilitare, precum și de intervenții de specialitate în condiții patologice aflate în stadii acute sau cronice.
Din punct de vedere istoric, specialitatea noastră s-a dezvoltat din câteva direcții principale, între care folosirea agenților fizici (agenți termici, masaj, exerciții fizice etc.) și, mai recent, reabilitarea, care a câștigat o deosebită amploare dedicându-se răniților în cel de-al Doilea Război Mondial. În țări precum România, țările din Balcani și cele mediteraneene, specialitatea a luat naștere din balneologie, datorită bogăției factorilor naturali folosiți în tratarea diferitelor afecțiuni.
Provocările viitoare ale MRF se datorează schimbărilor demografice, creșterii speranței de viață și ratei de supraviețuire după traumatisme și boli cronice, poverii crescute a dizabilității, progresului în tehnologie, dar și costurilor de sănătate și schimbărilor sociale în ceea ce privește cerințele legate de bunăstare și calitatea vieții.
de Daiana Popa – secretar general Societatea Română de Reabilitare Medicală, Delegat Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști – Secțiunea Medicină Fizică și de Reabilitare
