Interviu cu Christian Rodseth, Managing Director Janssen România
România se situează peste media Uniunii Europene în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de cancer, cu peste 48.000 de cazuri/an. De asemenea, există aproximativ 78.000 de pacienți diagnosticați cu această afecţiune la nivelul ţării noastre.
Studiile clinice şi evaluările realizate de specialişti demonstrează că tratamentele inovatoare influențează pozitiv rata de supraviețuire a pacienților, aceasta fiind cu atât mai bună cu cât aceștia au acces mai rapid la ele. Soluții recomandate pentru îmbunătățirea accesului la tratament al pacienţilor oncologici români se regăsesc în „Carta Albă: Implementarea registrelor electronice de monitorizare – Provocări şi soluţii. Studiu de caz: Aplicabilitatea pentru cancer”, lansată în luna noiembrie, la Bucureşti. Documentul oferă informații despre politicile și strategiile dezvoltate la nivel european în lupta împotriva cancerului, modele care pot fi replicate şi în România, potrivit lui Christian Rodseth, Managing Director Janssen România, compania farmaceutică a Johnson & Johnson și Administrator Johnson & Johnson Romania.
Au pacienții români acces la terapiile inovatoare disponibile în restul Uniunii Europene?
Ritmul rapid de dezvoltare şi cercetare în cazul noilor opţiuni terapeutice în oncologie a adus beneficii importante pentru pacienții cu cancer, influențând pozitiv rata de supraviețuire și îmbunătăţind calitatea vieții acestora. De exemplu, între anii 2000 și 2009, speranţa de viaţă a crescut la nivel global cu aproximativ 1,74 ani, iar 73% din acest rezultat este atribuit medicamentelor inovatoare. Pacienții din România au acces limitat la medicația inovatoare – dintre cele 62 de medicamente originale pentru cancer aprobate în perioada 2008-2015, doar șapte se regăsesc pe lista de compensate din România – potrivit unei analize realizate de Centrul pentru Inovație în Medicină în anul 2016 (InoMed). Aşadar, în mod cert există în continuare nevoi neacoperite de tratament, în special pentru acele afecţiuni care au impact asupra unei populaţii mai restrânse de pacienţi şi în care aceştia fie au la dispoziţie una-două opţiuni terapeutice, fie niciuna. Apreciem eforturile depuse în ultima perioadă de autoritățile din România, care au dus la diminuarea acestei diferențe față de restul țărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce privește accesul la medicamente inovatoare. Anul acesta, au fost introduse 33 de molecule noi în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.
Ce soluții vedeți pentru îmbunătățirea accesului la tratament? Care este obiectivul acestei Carte Albe?
În contextul în care cancerul este a doua cea mai importantă cauză de deces, raportat la bolile netransmisibile, şi se estimează că incidenţa sa va creşte în următorii ani, dezvoltarea și punerea în practică ale unor strategii de control al acestei categorii de afecţiuni reprezintă direcții principale în lupta împotriva cancerului.
Problema asigurării tratamentelor accesibile pentru un număr ridicat de pacienţi oncologici, în special a medicamentelor şi tehnologiilor din domeniul sănătăţii, a devenit tot mai importantă pentru factorii de decizie din ţările europene, inclusiv pentru cei din România, ca parte a preocupărilor legate de dezvoltarea unor strategii fezabile pentru prevenirea şi controlul cancerului.
În cadrul proiectului care își propune facilitarea schimbului de experiență între țările europene pentru a identifica soluții pentru creșterea accesului pacienților la tratamente de ultimă generație, Carta Albă lansată de Collaborative Outcome Research Italia și Șerban & Musneci Associates România, cu sprijinul necondiționat al Janssen România, pune la dispoziţia factorilor de decizie o serie de recomandări în ceea ce priveşte abordarea accesului la terapiile inovatoare pentru diverse forme de cancer, prin prezentarea experienţelor şi soluţiilor implementate de alte ţări europene.
Cum pot fi implementate modelele de succes internaționale în practica românească?
Carta Albă este un ghid de bune practici care oferă informații despre politicile și strategiile dezvoltate la nivel european în lupta împotriva cancerului. Un model de succes recunoscut ca având eficiență și aplicabilitate mărite în asigurarea accesului la inovație, într-un mod sustenabil, este cel al Italiei. Încă din anul 2006, Italia a implementat un sistem de scheme de acces facilitat (Managed Entry Agreements) care grupează atât acordurile de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, cât şi compensarea prin elaborarea de dovezi ale eficienţei medicamentelor inovatoare sau alte tipuri de soluţii. Aceste scheme presupun o împărțire a costurilor și a responsabilităților între companiile farmaceutice și casele de asigurări de sănătate sau autorităţile plătitoare. Folosite pentru prima dată în Marea Britanie în 2003, modelul schemelor de acces facilitat a fost ulterior preluat de alte ţări europene, precum Italia, Belgia, Polonia, statele baltice şi ţări din Europa Centrală şi de Est.
Implementarea acestor scheme de acces presupune dezvoltarea unor registre electronice de monitorizare a medicamentelor. Acestea au rolul de a genera rapoarte și analize complexe – de la date demografice și clinice specifice, la date financiare – asigurând trasabilitatea și transparența informațiilor din sistemul sanitar.
Ce recomandări se regăsesc în Carta Albă?
Carta Albă oferă recomandări cu privire la dezvoltarea unei platforme comune care să faciliteze dialogul deschis şi relevant între factorii de decizie în ceea ce privește introducerea în sistemul legislativ românesc a schemelor de acces facilitat și a registrelor de monitorizare electronică a medicamentelor. Acest lucru ar permite realizarea unor economii importante pentru sistemul naţional de sănătate, facilitând, în acelaşi timp, accesul îmbunătăţit al cât mai multor pacienți la tratamente noi.
La nivel global, tendințele actuale reformează modelul de compensare a terapiilor oncologice inovatoare luând în considerare trei factori: nevoia ca accesul pe piaţă să fie gestionat pe baza unor modele noi, nevoia de a stabili un acord între plătitori şi companiile producătoare și adoptarea de registre electronice pentru schemele partajate pentru o mai bună gestionare a complexităţii noilor tratamente şi pentru a combina şi integra prețuri bazate pe evidenţe şi date reale legate de eficienţa medicamentelor. Pentru a susţine introducerea unor scheme de acces facilitat, este deosebit de importantă implementarea unei strategii naţionale integrate care să poată răspunde viitoarelor provocări, cum ar fi compensarea costului în baza dovezilor clinice, accesibilitatea şi sustenabilitatea economică ale noilor terapii.
Documentul a fost redactat de experți în domeniul sănătăţii, inclusiv dintre cei care au dezvoltat și implementat schemele de acces facilitat în Italia: Prof. Nello Martini – Director de Cercetare şi Dezvoltare în cadrul Collaborative Outcomes Research – CINECA, Italia, fost președinte al Agenției Medicamentului din Italia – AIFA; Maurizio Ortali – Manager de Proiect în cadrul CINECA; Marisa De Rosa- Director al Departamentului de Sisteme Medicale al CINECA; Immacolata Esposito – Manager de Proiect, Academia Naţională de Medicină din Roma; Roberto Musneci – expert în domeniul farmaceutic, Senior Partner în cadrul Șerban & Musneci Associates și Dr. Nelia Petrache – medic, consultant senior în cadrul Șerban & Musneci Associates. Pentru elaborarea acestui document, experţii au studiat inclusiv aplicabilitatea schemelor de acces facilitat şi a registrelor electronice de monitorizare a medicamentelor în Europa Centrală și de Est, Carta Albă fiind editată cu sprijinul necondiționat al Janssen – compania farmaceutică a Johnson & Johnson România.
de Valentina Grigore
