Interviu cu dr. Gina Ciolan, medic primar pneumolog, director medical al Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Multe persoane prezintă BPOC timp de mulți ani, decesul prematur fiind cauzat de boala în sine sau de complicațiile asociate. „Afecțiunile asociate cu BPOC, precum cancerul bronhopulmonar, bolile cardiovasculare, depresia etc., sunt impactate în mod negativ de această asociere, însă și reciproca este valabilă. Sunt numeroase studii la nivel mondial din care reiese riscul crescut de mortalitate și morbiditate al unui pacient cu BPOC care are nevoie de intervenție la nivel cardiovascular. De asemenea, pacienții cu BPOC au risc de aproape două ori mai mare de tentativă de suicid decât pacienții care nu au acest diagnostic”, atrage atenția dr. Gina Ciolan.
BPOC este o cauză majoră de morbiditate cronică și mortalitate la nivel mondial, depășind alte cauze de mortalitate considerate, poate, mai importante de factorii decidenți. Care ar fi cele mai
eficiente strategii pentru reducerea mortalității BPOC?
BPOC ocupă una din primele 3 cauze de deces la nivel mondial. Acesta poate fi cauzat de boala în sine sau de complicațiile acesteia. BPOC va continua să fie o problemă majoră de sănătate publică atât prin expunerea continuă la factori de risc, cât și prin îmbătrânirea populației. Cea mai eficientă strategie pentru reducerea mortalității prin BPOC este prevenția acestei boli. Previne pentru a nu avea ce trata. Este esențial să acordăm atenție tuturor factorilor de risc care stau la baza acestei afecțiuni. Așa cum știm, principalul factor de risc este fumatul. Neînceperea fumatului sau sevrajul timpuriu al acestuia este foarte important în evoluția acestei afecțiuni. Factorii de mediu, factorii genetici, vârsta și sexul, factorii de dezavantaj din copilărie sunt multitudinea de factori de risc responsabili pentru BPOC. Efortul comun, atât la nivel național, cât și la nivel global, de a crea programe antifumat, programe de educație medicală în școli și la locurile de muncă, programe de suport în ceea ce privește tratamentul acestei afecțiuni poate duce la scăderea mortalității prin BPOC.
Care este impactul comorbidităților asupra morbidității și mortalității asociate BPOC? Cum influențează BPOC mortalitatea în comorbidități (cardiovasculare, diabet, depresie, cancer pulmonar etc.)?
BPOC se poate asocia cu multe alte afecțiuni care pot influența prognosticul și evoluția bolii. Stadiul de BPOC nu influențează existența comorbidităților, mai ales ținând seama de faptul că pot avea factori de risc comun. Afecțiunile asociate cu BPOC, precum cancerul bronhopulmonar, bolile cardiovasculare, depresia etc., sunt impactate în mod negativ de această asociere, însă și reciproca este valabilă. Sunt numeroase studii la nivel mondial din care reiese riscul crescut de mortalitate și morbiditate al unui pacient cu BPOC care are nevoie de intervenție la nivel cardiovascular. De asemenea, pacienții cu BPOC au risc de aproape două ori mai mare de tentativă de suicid decât pacienții care nu au acest diagnostic.
Cum funcționează colaborarea interdisciplinară pentru managemenul eficient al BPOC și al comorbidităților?
Atunci când vorbim despre managementul BPOC, trebuie să stabilim de la început dacă ne aflăm în fața unei boli stabile sau a unei exacerbări. Managementul pacientului cu BPOC începe odată cu renunțarea la fumat, continuă cu schimbarea stilului de viață, cu terapia farmacologică și, obligatoriu, cu managementul comorbidităților. Pacientul cu boala stabilă datorită respectării tuturor indicațiilor primite de la medicul curant își oferă lui o calitate bună a vieții. Exacerbarea este definită ca agravarea simptomelor și necesitatea unor terapii suplimentare, cu impact negativ asupra calității vieții. Este esențial ca echipa multidisciplinară care are în grijă un pacient cu BPOC și comorbidități să colaboreze atât pentru a menține boala stabilă, cât și pentru a preveni exacerbările. Colaborarea multidisciplinară este esențială în evoluția ulterioară a pacientului cu BPOC. O multitudine de factori sunt implicați în acest proces, însă cu toții ne dorim ca acest lucru să se întâmple și încercăm ca fiecare dintre noi să aducem un plus în managementul acestor bolnavi.
Datele naționale citate de raportul GOLD (update 2021) arată că foarte puțini adulți au fost informați că au BPOC. Cum poate fi crescut nivelul de identificare și diagnostic al BPOC pe scară largă?
Cu toate că BPOC este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, este adevărat că mai puțin de 6% din pacienții adulți au fost informați că suferă de această boală. Controalele medicale periodice în absența simptomelor respiratorii, întreruperea fumatului și prezentarea timpurie la medic imediat ce apar primele simptome pot conduce la un diagnostic precoce al acestei afecțiuni. Efectuarea de spirometrii persoanelor adulte, fumătoare, cu vârsta de peste 40 de ani poate fi de un real folos pentru diagnosticul timpuriu al acestei boli.
În ceea ce privește echipamentele și specialiștii implicați în diagnosticarea și monitorizarea BPOC, putem vorbi de o distribuție echitabilă a acestor resurse la nivel național?
În România există centre specializate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare cronice, precum și cabinete medicale de pneumologie unde se poate stabili cu ușurință diagnosticul acestei boli. Diagnosticul de BPOC pornește de la simptomatologie și continuă cu efectuarea unei spirometrii. Această spirometrie este o investigație simplă, care se poate efectua în orice cabinet ce este dotat cu un spirometru. Medicii pneumologi sunt medici cu expertiză în efectuarea spirometriilor și a altor tipuri de investigații ale funcției pulmonare.
de Valentina Grigore
