Bolile reumatice afectează din ce în ce mai mulți tineri, iar lipsa unui diagnostic precoce duce la agravarea lor și la afectarea capacității de muncă a populației active. Statisticile arată că aproape 40% dintre persoanele cu poliartrită reumatoidă sunt pensionate pe caz de boală, mulți dintre pacienții nediagnosticați fiind obligați să iasă din câmpul muncii în 1- 3 ani de la debutul bolii.
Deși la nivelul percepției sunt considerate afecțiuni ale bătrânilor, bolile reumatice apar, într-o proporție importantă, la populația activă, tineri și chiar copii. Categoria bolilor reumatice include peste 200 de forme, în România existând peste 600.000 de persoane (3% din populație) care prezintă una din formele bolii, printre cele mai frecvente fiind poliartrita reumatoidă, spondiloartritele și artropatia psoriazică.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor, Liga Română contra Reumatismului, Societatea Română de Reumatologie și Societatea Română de Reumatologie Pediatrică au atras atenția asupra importanței diagnosticării precoce în cazul afecțiunilor reumatice.
”Pentru un diagnostic în fazele cât mai timpurii ale bolii este nevoie de o cunoaștere cât mai bună a particularităților acesteia și de un cumul de metode de investigații, de la analize de laborator, teste imagistice, ecografii osteoarticulare, radiologie sau RMN. Cu ajutorul tuturor acestor metode și a unui standard de diagnostic corect implementat se poate stabili un diagnostic optim, cât mai aproape de debutul bolii, și de un plan de tratament care să încetinească evoluția afecțiunii”, a atras atenția prof. dr. Cătălin Codreanu, președintele Ligii Române contra Reumatismului.
Cea mai frecventă formă de boală cronică
Potrivit Ligii Europene împotriva Reumatismului (EULAR), un sfert din populația Europei (peste 120 de milioane de persoane) suferă de boli reumatismale- cea mai frecventă formă de boală cronică la nivelul continentului. Frecvența acestor afecțiuni în rândul tinerilor și a populației active reprezintă un impact extrem de important la nivel socio- economic, bolile musculo- scheletale punându-și amprenta pe capacitatea de muncă a bolnavilor, uneori chiar definitiv. Bolile reumatice sunt responsabile pentru jumătate din absențele de la locul de muncă și duc la o rată de șomaj de trei ori mai mare decât în rândul populației generale.
”Inflamația netratată duce la distrugerea articulațiilor. Trebuie acționat rapid. Bolnavii trebuie trimiși cât mai repede la medicul reumatolog, care poate institui un tratament adecvat, țintit și care trebuie să monitorizeze bolnavul. O intervenție precoce înseamnă o reducere a mortalității, înseamnă să putem obține remisiunea bolii chiar fără medicație”, a declarat conf. dr. Ruxandra Ionescu, președintele Societății Române de Reumatologie și secretar general al EULAR.
Din păcate, pacienții nu ajung întotdeauna în timp util la reumatolog din mai multe motive: fie nu conștientizează importanța simptomelor și gravitatea bolii, fie nu au unde să meargă. Potrivit datelor oficiale, în România sunt doar aproximativ 300 de specialiști reumatologi – 1,2 la 100.000 de locuitori-, față de Franța, de exemplu, unde sunt 4,2 medici reumatologi la 100.000 de locuitori.
Aceeași problemă se găsește și în reumatologia pediatrică unde există, în sistemul de stat, doar 4 medici pediatri reumatologi (la Constanța, Cluj și București) și alți câțiva în sistemul privat. ”Numai cu artrită juvenilă sunt 2.000 de copii. Nici nu se pot mișca, ce să mai zic să poată fi transportați sute de kilometri până la un medic specialist. Nu există un program de formare a specialiștilor pentru copii. Încercăm să suplinim acest neajuns prin educarea colegilor pediatri și a medicilor de familie, dar nu este suficient”, a atras atenția dr. Alexis Cochino, Societatea Română de Reumatologie Pediatrică.
Valentina Grigore
