În ultimii 10 ani, numărul pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale a crescut de 7 ori în România, în acest moment fiind înregistrați peste 5.000 de pacienți la nivelul centrelor dedicate, acolo unde ajung în principal pacienți cu forme severe de boală, care au nevoie de terapie biologică. Principalele cauze sunt legate de alimentația nesănătoasă, stresul zilnic și factori genetici.

Bolile Inflamatorii Intestinale, din care fac parte boala Crohn și colita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt tulburări gastro-intestinale cronice. Manifestările generale includ: oboseala, fatigabilitatea, reducerea/pierderea apetitului, uneori febră uşoară/moderată, stare generală alterată. Manifestările specifice se corelează direct cu prezența şi localizarea inflamaţiei intestinale. Ele includ: modificarea tranzitului intestinal (scaune neregulate, frecvente, ziua şi noaptea, în număr şi de volum variabil) până la diaree severă cu mucus, puroi şi sânge în amestec; dureri abdominale cu caracter de crampă sau persistente, localizate într-o anumită arie abdominală, corespunzătoare segmentului de intestin inflamat, sau difuze; greaţă şi vărsături. Dacă pierderea de sânge din scaun este în cantitate mică şi persistentă, ea poate fi pusă în evidență cu teste speciale pentru hemoragii oculte în fecale şi se soldează cu anemie.

”Pentru a se putea îmbunătăți traseul pacientului cu boli inflamatorii intestinale, mai ales dacă vorbim de diagnostic precoce, este nevoie de educație pentru pacient, să știe când și unde să se adreseze. Este nevoie de educație pentru medici la toate nivelurile: medic de familie, medic specialist gastroenterolog, infecționist, radiolog, chirurg, anatomo- patolog. Apoi, e nevoie ca pacienții să se informeze de pe site-uri recomandate de medici, să discute între ei.  Educația începe cu medicul de familie, cărui pacientul trebuie să i se adreseze atunci când constată anumite semne: diaree cu sânge (care este un semne imperativ) dar și scădere în greutate, anemie, dureri abdominale fără tulburări de scaun. Medicul de familie trebuie să trimită un pacient cu astfel de simptome la medicul gastroenterolog, ideal specializat în astfel de boli inflamatorii”, a explicat prof. dr. Cristian Gheorghe, șef secție Gastroenterologie Institutul Clinic Fundeni București și președinte ales pentru viitorul mandat al Clubului Român pentru Boala Crohn și Colita Ulcerativă, pentru Revista Politici de Sănătate.

În prezent, în România sunt câteva centre specializate pentru astfel de patologii, dar nu sunt suficiente.  ”Am inițiat astfel de centre specializate, de referință, în unitățile medicale universitare. În prezent avem centre în București -la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Colentina, Spitalul Elias, Spitalul Universitar de Urgență,la  Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj și Iași. Pentru ca un astfel de centru să devină de referință, trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să aibă medici gastroenterology, endoscopiști care știu ce văd, anatomopatologi pregătiți, care sunt foarte puțini, chirurgi superspecializați”, a mai spus specialistul.

Atât în rectocolita ulcero-hemoragică, cât şi în boala Crohn numeroase alte organe pot fi afectate în cadrul unui proces inflamator sistemic (general). Scopul tratamentului bolii active este controlul (ameliorarea sau dispariția) manifestărilor clinice și prevenirea complicațiilor, iar după atingerea acestui deziderat, în perioada de remisiune, scopul tratamentului este prevenirea recăderilor şi menţinerea remisiunii.

”Dacă boala inflamatorie intestinală este depistată la timp, interveniția terapeutică este maximală și adaptată pacientului. Diagnosticul nu ar trebui să fie atât de dificil: un barem de analize obișnuite, un sindrom inflamator, un test pentru bacterii în scaun (coprocultură), markeri biologici (protectină, proteină C reactivă). Următorul pas este endoscopia, colonoscopia. Din fericire, acum mai avem o metodă care prinde contur în România: ecografia intestinală prin care, cel puțin la Institutul Clinic Fundeni, medici supraspecializați pot vedea, cu o sondă adecvată și cu un soft pe un aparat obișnuit de ecografie, îngroșarea peretului colonic sau de intestin subțire, care se întâmplă în mod particular în aceste boli, ce reprezintă o primă indicație pentru colonoscopie. Este un protocol funcțional, ca să evităm colonoscopia acolo unde nu este cazul. Pe site-ul Asociației  “Clubul Român de boală Crohn şi colită ulcerativă”, dar și pe site-ul Societății Romîne de Gastroenterologie și Hepatologie, în secțiunea pentru pacienți, se găsesc informații despre locurile în care se pot adresa pacienții cu astfel de boli inflamatorii intestinale- o hartă a medicilor gastroenterologi specializați”, a afirmat și prof. dr. Liliana Gheorghe, președinte executiv Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie.