Interviu cu prof. dr. Roxana Silvia Bumbăcea, președinte al Comisiei de Alergologie și Imunologie Clinică din cadrul Ministerului Sănătății.

Afecțiunile alergice sunt în continuă creștere, afectând tot mai mulți copii și adulți, în timp ce accesul la diagnostic precoce și tratamente moderne rămâne limitat în multe zone ale țării. Prof. dr. Roxana Bumbăcea, președinte al Comisiei de Alergologie și Imunologie Clinică din cadrul Ministerului Sănătății, vorbește despre principalele provocări ale sistemului, despre progresele legislative și despre direcțiile strategice care pot transforma alergologia într-un domeniu prioritar al sănătății publice.

Care considerați că sunt principalele provocări și priorități în domeniul alergologiei și imunologiei clinice, în contextul sănătății publice din România?

Domeniul alergologiei și imunologiei clinice se confruntă cu o serie de provocări majore, dar și cu priorități strategice care pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților și eficiența sistemului medical.
În ultimele decenii, s-a înregistrat o creștere semnificativă a afecțiunilor alergice – în special astm alergic, rinită alergică, dermatită atopică și alergii alimentare – la adulți, dar mai ales la copii. Factorii implicați includ poluarea, schimbările climatice și stilul de viață urban.

Din păcate, multe cazuri nu sunt diagnosticate la timp, din cauza accesului limitat la specialiști și a lipsei de informare, inclusiv în rândul medicilor din alte specialități. În afara marilor orașe, numărul alergologilor este redus, ceea ce îngreunează accesul pacienților din mediul rural sau din zone defavorizate.

Educația sanitară privind bolile alergice este insuficientă, atât pentru publicul larg, cât și în școli. Unele teste moderne de diagnostic (cum este diagnosticul molecular) și terapii specifice (imunoterapia cu alergen) au disponibilitate limitată din cauza costurilor sau a necunoașterii modului de utilizare.

De aceea, principalele direcții strategice ar trebui să vizeze:

• extinderea rețelei de alergologi și dezvoltarea telemedicinei pentru anumite tipuri de consultații;
• crearea de baze clinice universitare pentru formarea de noi specialiști;
• asigurarea prezenței unui alergolog în fiecare spital regional de urgență;
• decontarea testelor diagnostice și a imunoterapiei de către CNAS;
• educația populației și a medicilor, pentru identificarea precoce a factorilor de risc;
• crearea registrelor naționale pentru bolile alergice, în special pentru formele severe.

Alergologia și imunologia clinică trebuie privite ca domenii prioritare ale sănătății publice, întrucât prevalența bolilor alergice este în creștere, cu un impact economic și social semnificativ.

Cum răspunde la aceste provocări Comisia de Alergologie și Imunologie Clinică, din cadrul Ministerului Sănătății, al cărei președinte sunteți?

Comisia de Alergologie a lucrat activ, timp de mai multe luni, formulând propuneri pentru normele de aplicare ale Legii nr. 4/2021, privind protecția drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate de afecțiuni alergice. Aceste propuneri au ținut cont de toate aspectele menționate anterior – de la accesul la diagnostic și tratament până la educația populației și formarea profesională a specialiștilor.

În ce mod influențează activitatea comisiei calitatea actului medical și actualizarea ghidurilor și protocoalelor clinice?

Alergologia și imunologia clinică sunt specialități extrem de dinamice. Progresele din cercetare se transpun rapid în practica medicală, generând constant noi instrumente de diagnostic și tratament.

La nivelul Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) funcționează grupuri de lucru dedicate principalelor afecțiuni alergice. Acestea actualizează ghidurile de diagnostic și tratament în acord cu recomandările internaționale. Documentele sunt apoi aprobate de boardul SRAIC și transmise Comisiei Ministerului Sănătății pentru validare și implementare. Este esențială colaborarea strânsă între SRAIC și Comisia MS.

Un exemplu recent este Ghidul de diagnostic al reacțiilor de hipersensibilitate la medicamente, publicat în mai 2025. Domeniul reacțiilor de hipersensibilitate induse de medicamente este unul dintre cele mai dinamice, iar acest ghid actualizează procedurile privind testele cutanate, testele de provocare, concentrațiile non-iritative și condițiile de siguranță.

Documentul are o valoare practică majoră: arată că multe etichete de „alergii medicamentoase” sunt false, iar „dezetichetarea” corectă, prin evaluare alergologică, reduce consumul inutil de medicamente, scade utilizarea tratamentelor de linia a II-a, ameliorează anxietatea și îmbunătățește calitatea vieții pacienților. În final, contribuie la un act terapeutic mai sigur și mai eficient. Alte ghiduri și protocoale terapeutice, inclusiv cele care vizează terapii inovatoare, se află în prezent în curs de evaluare.

Cum poate contribui Comisia la dezvoltarea politicilor publice dedicate prevenției și managementului bolilor alergice? Cum poate fi consolidată colaborarea multidisciplinară și accesul la analize de specialitate?

Un element esențial pentru prevenția afecțiunilor alergice este imunoterapia cu alergen – singura metodă care poate modifica evoluția naturală a bolilor alergice și preveni apariția unor noi sensibilizări. Condusă corect, poate preveni, de exemplu, apariția astmului la copiii cu rinită alergică. Există în România preparate moderne, eficiente și sigure, sub formă de vaccinuri sublinguale (soluții și tablete), dar din păcate acestea nu sunt încă compensate, ceea ce limitează accesibilitatea lor.

În ceea ce privește diagnosticul de precizie, în România sunt deja disponibile teste pentru componente moleculare, care oferă cea mai exactă identificare a alergiilor. Comisia Ministerului Sănătății a reușit includerea acestor investigații în serviciile decontate prin fișe speciale de observație de zi, iar următorul pas este extinderea decontării și pentru pacienții ambulatori.

Specialitatea noastră este profund interdisciplinară. De aceea, dialogul dintre alergolog, medicul de familie și ceilalți specialiști este esențial, mai ales în cazurile complexe și severe, unde abordarea multidisciplinară este indispensabilă.

Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele provocări și priorități pentru sănătatea publică în România în următorii ani, în special în domeniul prevenției și al bolilor cronice?

În următorii ani, sănătatea publică din România trebuie să se concentreze pe transformarea sistemului într-unul preventiv, echitabil și digitalizat, capabil să reducă povara bolilor cronice și să promoveze o stare de sănătate durabilă pentru întreaga populație.

Bogdan Guță