Raportul Mondial Alzheimer 2016 estimează că, la nivel global, numărul celor afectaţi de demenţă era de 46,8 milioane în 2015. Evoluţia bolii fiind în creştere, se apreciază că s-ar putea ajunge la 131,5 milioane de suferinzi în 2050. Persoanele cu demenţă au acces redus la asistenţă medicală adecvată, chiar şi în ţările cu cele mai mari venituri, unde doar aproximativ 50% dintre bolnavi primesc un diagnostic. În ţările cu venituri medii, mai puţin de 10% din cazuri sunt diagnosticate.
În România, conform datelor deținute de Societatea Română Alzheimer (SRA), în anul 2009 erau 150.000 de persoane cu Alzheimer, însă, având în vedere că o mare parte nu sunt încă diagnosticați, se estimează că numărul total al acestora ar putea ajunge la 350.000. În anul 2014, se aprecia că aproximativ 270.000 de români suferă de diferite forme de demență, dintre care însă numai 35.000 erau diagnosticați. Extrem de importante sunt și modul de abordare a bolii şi informarea, pentru a conştientiza faptul că boala Alzheimer şi alte forme de demenţă trebuie să devină o prioritate naţională şi internaţională de sănătate publică. Creşterea rolului serviciilor primare de îngrijire poate îmbunătăți gradul de diagnosticare în faza de început a bolii, scăzând astfel costurile de îngrijire şi creându-se posibilitatea de a oferi bolnavilor o calitate mai bună a vieţii. Este necesar ca toate ţările să poată dezvolta şi sisteme adecvate de îngrijire pe termen lung. Sunt câteva repere care au constituit cadrul prezentărilor susținute cu prilejul „Zilei Internaționale Alzheimer. Remember Me”, ediția a III-a, eveniment organizat Societatea Română Alzheimer. Faptul că această maladie nu privește numai strict relația pacient (familie) – medic ci, practic, întreaga societate a fost ilustrat prin diversitatea temelor abordate la eveniment: de la strategia națională pentru managementul demențelor la oportunități de formare a profesioniștilor din sănătate pentru creșterea competențelor, de la implicarea asistenților medicali în tratamentul pacienților la rolul medicilor de familie, de la metode de dezvoltare a serviciilor la politicile publice în domeniul demențelor și rolul ONG-urilor în dezvoltarea acestor politici și de la standardele de îngrijire a pacientului cu boală Alzheimer la rolul tehnologiei în sprijinirea îngrijitorilor informali și a profesioniștilor în cazul persoanelor diagnosticate cu această boală.
„Pot să vă spun că există un grup de lucru destul de activ care a început să reorganizeze, să refacă mai bine zis, legea sănătății mintale care e de dorit să includă un capitol și pentru persoanele vârstnice. Toate acestea sunt în lucru, dar după cum cred că simțiți, înțelegem că lucrurile se opresc, se blochează, se reiau. Este, deci, un proces destul de îndelungat, dar există multe preocupări referitoare la acest aspect. (…) Proiectele noastre se adresează persoanelor interesate și sensibile, membri de familie, oameni care au probleme cognitive sau care simt că vor avea, în două direcții principale – pentru a înțelege mai bine boala, pentru a te înțelege mai bine pe tine în situații din acestea și pe cei pe care îi ai de îngrijit și, pe de altă parte, cum să te aperi singur, cum să te protejezi, să-ți menții sănătatea, buna dispoziție, starea de bine în procesul de îngrijire pe care îl efectuezi”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Tudose, președintele Societății Române Alzheimer. „Depresia, din nefericire, se asociază cu un mare grad de deteriorare. Evaluarea funcției cognitive în tratamentul depresiei este obligatoriu de a fi făcută, mai ales la vârstnici. De asemenea, la momentul în care se șterge depresia, facem evaluările pentru demență pentru că de multe ori pacienții au o îmbunătățire, dar nu suficientă, și atunci ei trebuie investigați și tratați corespunzător pentru diversele simptome pe care le au în plus față de cele cognitive. Discutăm despre inițierea precoce a tratamentului depresiei, care poate temporiza, în felul acesta, intrarea în demență”, a atras atenția prof. dr. Mirela Manea, medic psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Un rol important în tratamentul pacienților care suferă de demență îl are mediul, indiferent dacă ne referim la o instituție de profil sau la domiciliul pacientului. În acest sens, un concept relativ nou în domeniu este cel de „mediu dementia friendly” . „Înseamnă un mediu prietenos cu persoana suferind de un anumit tip de demență, boala Alzheimer fiind una dintre cele mai cunoscute. În cadrul acestui context, de îmbătrânire a populației, vorbim în general de age friendly, deci prietenos cu vârsta. Prietenos cu demența e un concept mai sensibil care înseamnă că, pe lângă lucrurile pe care trebuie să le avem în vedere, de care trebuie să ținem cont la o persoană în vârstă, trebuie să ținem cont și de multe alte lucruri. Atunci, ca arhitect, insist pe o abordare interdisciplinară în cadrul acestui concept – aceasta înseamnă medic psihiatru, medic geriatru, psiholog, asistent social, arhitect, specialist în accesibilitate, urbanist. Trebuie să informăm publicul despre acest concept, să-l educăm și să facem advocacy pentru acest concept!”, a afirmat șef lucrări dr. arhitect Mihaela Zamfir.
Bogdan Guță
