Una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator care au cauzat infecții comune la oameni la nivel mondial în 2023 a fost rezistentă la tratamentele cu antibiotice, potrivit celui ma nou raport lansat la mijlocul lunii octombrie. Între 2018 și 2023, rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% din combinațiile agent patogen-antibiotic monitorizate, cu o creștere medie anuală de 5-15%.
Datele raportate Sistemului global de supraveghere a rezistenței și utilizării antimicrobienelor (GLASS) din peste 100 de țări avertizează că rezistența tot mai mare la antibioticele esențiale reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală.
Noul Raport global de supraveghere a rezistenței la antibiotice din 2025 prezintă, pentru prima dată, estimări ale prevalenței rezistenței la 22 de antibiotice utilizate pentru tratarea infecțiilor tractului urinar și gastrointestinal, ale fluxului sanguin și ale celor utilizate pentru tratarea gonoreei. Raportul acoperă 8 agenți patogeni bacterieni comuni – Acinetobacter spp. , Escherichia coli , Klebsiella pneumoniae , Neisseria gonorrhoeae , Salmonella spp. non-tifoidă , Shigella spp. , Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae – fiecare fiind legat de una sau mai multe dintre aceste infecții.
Riscul de rezistență la antibiotice variază în întreaga lume
Se estimează că rezistența la antibiotice este cea mai ridicată în regiuni din Asia de Sud-Est și est-mediteranea, unde 1 din 3 infecții raportate a fost rezistentă. În regiunea africană, 1 din 5 infecții a fost rezistentă. Rezistența este, de asemenea, mai frecventă și se agravează în locurile în care sistemele de sănătate nu au capacitatea de a diagnostica sau trata agenții patogeni bacterieni.
Agenții patogeni bacterieni Gram-negativi reprezintă cea mai mare amenințare
Noul raport menționează că bacteriile Gram-negative rezistente la medicamente devin din ce în ce mai periculoase la nivel mondial, cea mai mare povară fiind suportată de țările cele mai puțin echipate pentru a răspunde. Printre acestea, E. coli și K. pneumoniae sunt principalele bacterii Gram-negative rezistente la medicamente găsite în infecțiile sanguine. Acestea se numără printre cele mai severe infecții bacteriene, care duc adesea la sepsis, insuficiență organică și deces. Cu toate acestea, peste 40% dintre E. coli și peste 55% dintre K. pneumoniae la nivel global sunt acum rezistente la cefalosporinele de generația a treia, tratamentul de primă alegere pentru aceste infecții. În regiunea africană, rezistența depășește chiar 70%.
Alte antibiotice esențiale care salvează vieți, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficacitatea împotriva E. coli , K. pneumoniae , Salmonella și Acinetobacter . Rezistența la carbapeneme, odinioară rară, devine din ce în ce mai frecventă, restrângând opțiunile de tratament și forțând dependența de antibiotice de ultimă instanță. Iar astfel de antibiotice sunt costisitoare, dificil de accesat și adesea indisponibile în țările cu venituri mici și medii.
Progresele în supravegherea RAM sunt binevenite – dar sunt necesare mai multe acțiuni
Participarea țărilor la GLASS a crescut de peste patru ori, de la 25 de țări în 2016 la 104 țări în 2023. Cu toate acestea, 48% dintre țări nu au raportat date către GLASS în 2023, iar aproximativ jumătate dintre țările care au raportat încă nu dispuneau de sistemele necesare pentru a genera date fiabile. De fapt, țările care se confruntau cu cele mai mari provocări nu dispuneau de capacitatea de supraveghere pentru a evalua situația rezistenței antimicrobiene (AMR).
Declarația politică privind RAM, adoptată la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2024, a stabilit obiective de combatere a RAM prin consolidarea sistemelor de sănătate și prin colaborarea cu o abordare „One Health” (O singură sănătate), coordonând sectoarele sănătății umane, sănătății animalelor și mediului. Pentru a combate provocarea tot mai mare reprezentată de RAM, țările trebuie să se angajeze să consolideze sistemele de laborator și să genereze date de supraveghere fiabile, în special din zonele subdeservite, pentru a fundamenta tratamentele și politicile.
La nivel global, se solicită tuturor țărilor să raporteze către GLASS date de înaltă calitate privind rezistența antimicrobiană (RAM) și utilizarea antimicrobienelor până în 2030. Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiuni concertate pentru a consolida calitatea, acoperirea geografică și partajarea datelor de supraveghere a RAM pentru a urmări progresul. Țările ar trebui să intensifice intervențiile coordonate concepute pentru a aborda rezistența antimicrobiană la toate nivelurile asistenței medicale și să se asigure că ghidurile de tratament și listele de medicamente esențiale se aliniază cu modelele locale de rezistență.
Raportul este însoțit de conținut digital extins, disponibil în tabloul de bord GLASS, care oferă rezumate globale și regionale, profiluri de țară bazate pe acoperirea de supraveghere neajustată și date privind RAM, precum și informații detaliate despre utilizarea antimicrobienelor.
