Interviu cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Renew Europe, USR), vicepreședintele Grupului europarlamentar de interese pentru rezistența antimicrobiană (AMR), membru al Comisiei speciale pentru combaterea cancerului din cadrul PE
Pandemia lentă
Despre rezistența antimicrobiană (AMR) se spune că este un „accident care așteaptă să se întâmple”, o criză care stă să izbucnească. Cât este de gravă situația la acest moment? Vom fi luați prin surprindere, așa cum este cazul pandemiei de COVID? De asemenea, ați propus înfiinţarea unui fond european dedicat combaterii rezistenţei antimicrobiene, bazat pe rezultate. Cum ar acționa acesta?
Un „accident” ar presupune să existe o componentă necunoscută, imprevizibilă; ei bine, când vorbim de rezistența antimicrobiană, sunt puține lucruri pe care nu le cunoaștem, problema reală este dacă vrem sau nu să acționăm decisiv și în timp util. În momentul de față, doar în Europa mor în jur de 33.000 de oameni anual din cauza infectării cu bacterii rezistente la tratament; mai mult de jumătate din victimele din clubul Colectiv au supraviețuit incendiului, urmând să-și piardă viața ulterior, din cauza infecțiilor nosocomiale din spitalele românești. Dacă nu acționăm din timp, numărul de persoane care vor deceda este preconizat să crească de la an la an, iar până în 2050, se estimează că rata mortalității din cauza bacteriilor rezistente va ajunge să fie pe locul doi în lume după cancer. Creșterea rapidă a numărului de bacterii ce devin rezistente la tratament, cumulată cu lipsa inovației în descoperirea unor generații noi de antibiotice, reprezintă un cerc vicios, care va duce la o accelerare exponențială în anii ce urmează dacă nu reușim să intervenim. Despre rezistența antimicrobiană (AMR) se spune adesea că este o pandemie lentă, invizibilă, care, deși nu izbucnește subit, precum pandemia de COVID-19, are un potențial distructiv înzecit, putând inversa sute de ani de progres în domeniul medical. Dacă pierdem „supremația antibiotică”, omenirea poate fi aruncată înapoi în epoca preantibiotică, atunci când operații chirurgicale de rutină erau de multe ori fatale. Pentru a preveni acest viitor sumbru care nu cunoaște granițe, trebuie să ne unim forțele și să facem pași concreți în combaterea răspândirii rezistenței antimicrobiene la toate nivelurile. De aceea, am propus Comisiei Europene înființarea unui fond dedicat combaterii rezistenței antimicrobiene bazat pe rezultate, în ideea de a avea un program coordonat la nivel european care să implice toate statele membre și să le sprijine în implementarea de politici publice concrete, cu rezultate cuantificabile. Vrem o schimbare a modului curent de finanțare a politicilor publice, care se bazează pe punctarea unor propuneri de proiecte, la o finanțare bazată pe rezultate măsurabile.
Transparență în negocierea prețurilor medicamentelor
Comisia Europeană va lansa o nouă strategie farmaceutică pentru Europa la sfârșitul acestui an, pentru a crea un cadru de reglementare farmaceutic solid pentru viitor. Ce ar trebui să conțină această strategie, care ar fi direcțiile ei majore?
Strategia farmaceutică europeană vine, în primul rând, în sprijinul pacienților. Practic, este un pas în față pentru a crea un cadru legislativ nou, echitabil pentru toți pacienții, asigurând accesul egal și rapid la tratamente inovatoare. Costul de tratament este o altă problemă majoră pe care această strategie își propune să o rezolve. Putem vedea un trend crescător al medicamentelor inovatoare puse pe piață în ultimii ani, în special în domeniul produselor farmaceutice orfane, ce țintesc să trateze boli rare, precum este Zolgensma, un medicament pentru terapie genică utilizat în tratarea atrofiei musculare spinale și care se vinde la un preț record, de 2,1 milioane de dolari per pacient. Cel mai important aspect al acestui nou cadru legislativ este să urmărească să pună pe picior de egalitate pacienții cu marile companii farmaceutice, asigurând transparență în negocierea prețurilor medicamentelor.
Alături de AMR, cancerul este o altă provocare majoră de sănătate. Una din principalele probleme cu care se confruntă pacienții oncologici români este accesul la terapii noi, inovatoare. Teoretic, accesul este garantat pentru toți cetățenii UE, practic nu este chiar așa. Unde trebuie acționat pentru a remedia această situație?
Pacienții oncologici români duc de multe ori o luptă fără șanse reale împotriva acestei maladii, din cauza neajunsurilor sistemului public de sănătate. Pe lângă accesul la terapii noi, care de multe ori sunt mult prea scumpe, o problemă majoră în România rămâne penuria medicamentoasă recurentă, care afectează îndeosebi tratamentele oncologice. Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul ambițios de a învinge cancerul, iar un prim pas definitoriu în această direcție îl reprezintă Planul European de Combatere a Cancerului, care își propune, printre altele, să uniformizeze și să standardizeze răspunsul tuturor statelor membre astfel încât toți cetățenii să se bucure de același nivel de sănătate.
Remedierea unora dintre probleme, cum este cea legată de preț, se poate realiza la nivel european, printr-o negociere transparentă a prețului terapiilor inovatoare și prin realizarea de achiziții comune de medicamente inovatoare orfane, precum și esențiale. În România, avem nevoie urgent de o reformă structurală a sistemului național de sănătate, astfel încât să cheltuim banul public într-un mod eficient și să regândim modul de contribuție la fondul de asigurare medicală. Fără doar și poate, este nevoie să investim mult mai mulți bani în sănătate decât o facem în prezent prin soluții de finanțare inovatoare și atragerea de fonduri europene.
O nouă generație de tratamente medicale
Pandemia a afectat drastic viețile pacienților cronici din UE, iar accesul la tratament și îngrijiri medicale este pus în pericol. În contextul în care pe 29 octombrie a fost Ziua Mondială a Psoriazisului, cum putem îmbunătăți îngrijirile acestei categorii de pacienți și a pacienților cu afecțiuni cronice, în general?
Pacienții cu afecțiuni cronice au fost, din păcate, cei mai afectați de debutul acestei pandemii, multe din nevoile lor medicale neputând fi satisfăcute din cauza restricțiilor cu care s-au confruntat spitalele. Pandemia de COVID-19 ne-a luat pe toți prin surprindere, iar lucrul cel mai evident pentru noi este că nici un sistem de sănătate nu s-a dovedit suficient de flexibil ca să poată face față unui eveniment de o asemenea anvergură. Pe viitor, trebuie să descentralizăm mai mult asistența medicală, dinspre spitale spre servicii de specialitate în ambulatoriu, asistența primară, telemedicina și prevenția. Epoca în care asistența medicală este preponderent intraspitalicească stă să apună. Avem nevoie de o nouă generație de tratamente medicale, bazate pe digitalizare, terapii inovatoare și inteligență artificială.
Documentul de lucru al Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului (BECA), recent prezentat, solicită o abordare holistică a cercetării și inovării ca mijloc principal de acțiune și de schimb de cunoștințe în ceea ce privește expertiza, datele, formarea și comunicarea. Ce înseamnă pentru pacient această abordare holistică?
Scopul principal al noii Comisii parlamentare pe cancer (BECA) este să se asigure că toți actorii care participă la această luptă cu cancerul își pot face vocea auzită și își pot duce aportul în construirea Planului European de Combatere a Cancerului. Cercetarea și dezvoltarea reprezintă, firește, un stâlp principal al noului Plan de Combatere a Cancerului, iar abordarea pe care ne-o dorim este un fel de cercetare participativă, în care dezvoltarea de noi terapii oncologice implică pacienții și restul actorilor interesați pe parcursul întregului proces, de la idee la studii clinice și punerea pe piață. Dacă vrem să câștigăm lupta cu cancerul, trebuie să schimbăm paradigma în care se realizează în momentul de față cercetarea, schimbând concentrarea de pe profit pe pacient, prin mecanisme noi de finanțare, precum premii de referință, achiziționarea în avans și sprijinirea financiară a studiilor clinice.
de Bogdan Guță
