Un nou raport al ONU, referitor la mediu, solicită să se acorde mai multă atenție factorilor de mediu care favorizează dezvoltarea unor tulpini de bacterii rezistente la medicamente și imune la toate antibioticele cunoscute, cunoscute sub numele de „superbacterii”. Până în 2050, ONU estimează că până la 10 milioane de decese ar putea fi cauzate de superbacterii și de formele asociate de rezistență antimicrobiană, egalând numărul anual de decese cauzate de cancer la nivel mondial.
De asemenea, OMS a estimat că aproximativ 4,9 milioane de decese anuale sunt asociate cu rezistența antimicrobiană (RAM), în timp ce un studiu Lancet din 2022 a constatat că, în 2019, 1,27 milioane de decese – inclusiv 860.000 în Africa – au fost rezultatul direct al infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente. În același an, în Africa s-au înregistrat 640.000 de decese cauzate de HIV.
În timp ce cea mai mare parte a atenției acordate RAM s-a concentrat asupra utilizării medicamentelor antimicrobiene în sectorul asistenței medicale și al creșterii animalelor, raportul evidențiază dovezile din ce în ce mai numeroase potrivit cărora mediul înconjurător este un factor semnificativ în creșterea, transmiterea și răspândirea RAM. Medicamentele antimicrobiene – care includ antibiotice, antivirale, antiparazitare și antifungice – sunt esențiale pentru sănătatea oamenilor și a animalelor, a acvaculturii și a culturilor pe care se bazează lanțul alimentar mondial. Descoperirea lor în 1928 a dus la o revoluție în medicină care a adus o nouă eră de securitate alimentară și sănătate, care acum este considerată de la sine înțeleasă. Însă utilizarea lor excesivă în sectoarele farmaceutic, agricol și de sănătate, precum și răspândirea lor în mediul înconjurător, amenință să le submineze complet eficiența. Pe măsură ce antimicrobienele produse de om se răspândesc în râuri, în sol și în alte rezervoare naturale, bacteriile învață să „reziste” la tratamente la care erau anterior vulnerabile.
Schimbările climatice și poluarea sunt mijloace de răspândire a superbacteriilor
Raportul atrage atenția atât asupra încălzirii globale, cât și asupra poluării crescute a râurilor, lacurilor și a altor căi navigabile, care oferă un mediu propice pentru ca agenții patogeni rezistenți la medicamente să se înmulțească și să se răspândească. „Criza climatică și RAM sunt două dintre cele mai complexe amenințări cu care se confruntă lumea în prezent”, se arată în raport. „Ambele au fost înrăutățite de acțiunea umană și pot fi atenuate de aceasta.” Raportul UNEP este primul care face apel la un răspuns „One Health” la RAM, subliniind relația dintre fenomenele meteorologice extreme, temperaturile mai ridicate și schimbările în utilizarea terenurilor și răspândirea bacteriilor rezistente. Pe măsură ce temperaturile cresc în întreaga lume, evoluția bacteriilor rezistente se accelerează. În plus, evenimentele meteorologice extreme, precum inundațiile, duc la amestecarea agenților patogeni din diverse surse, exacerbând răspândirea bacteriilor rezistente în locuri în care acestea nu existau anterior, se arată în raport. O preocupare deosebită o reprezintă poluarea cursurilor de apă de către apele reziduale ale spitalelor, scurgerile provenite din producția farmaceutică și tratamentele agricole, care contribuie la dezvoltarea și răspândirea microorganismelor rezistente în mediul înconjurător. Apele reziduale sunt adesea puternic contaminate cu antibiotice și alte substanțe chimice utilizate pentru a proteja sau trata oamenii, animalele și plantele. Atunci când deșeurile contaminate sunt evacuate, fără un tratament adecvat, acestea creează un mediu ideal pentru bacteriile și virușii rezistenți la medicamente să se dezvolte și să se dezvolte. Aceasta este o problemă deosebit de mare în orașele în plină expansiune, care nu dispun de o gestionare adecvată a apelor uzate. Țările cu venituri mici și mijlocii, în special în Asia și în Asia de Sud-Est, își extind producția agricolă industrială de plante și animale – care implică deseori aplicarea de medicamente și substanțe chimice grele – fără o tratare adecvată a efluenților. „Aceleași factori care cauzează degradarea mediului agravează problema rezistenței antimicrobiene”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al Programului ONU pentru Mediu, cu ocazia lansării raportului. „Impactul rezistenței antimicrobiene ar putea distruge sistemele noastre de sănătate și alimentare”.
Reducerea utilizării antimicrobienelor este posibilă, dar este nevoie de finanțare și planificare.
În timp ce un studiu realizat în 2020 a estimat că utilizarea antimicrobienelor de uz veterinar va crește cu 11,5 % până în 2030, mai multe țări au întreprins deja planuri de acțiune naționale de succes pentru a reduce utilizarea antimicrobienelor la nivel general. Țările de Jos au obținut o scădere de 68% a utilizării antimicrobienelor pe o perioadă de 10 ani, după ce au pus în aplicare un plan de acțiune cuprinzător în 2008. De asemenea, Regatul Unit a raportat o scădere a utilizării antimicrobienelor la animale cu 39,2% după ce și-a publicat „Strategia de cinci ani privind rezistența antimicrobiană” în 2013. Dar, pe măsură ce populația globală se extinde, iar resursele financiare pentru a aborda RAM rămân limitate, țările cu venituri mici și mijlocii vor avea nevoie de sprijin pentru a se asigura că industriile lor agricole nu urmează calea agriculturii industrializate trasată de țările cu venituri ridicate care încearcă acum să remedieze impactul negativ al utilizării antimicrobienelor. În prezent, 150 de țări din întreaga lume dispun de planuri naționale de acțiune privind RAM, dar doar 40 dintre acestea au fost puse în aplicare. Dacă restul nu sunt puse în aplicare, riscul ca RAM să scape de sub control poate deveni inevitabil.
Numărul de decese cauzate de RAM ar putea ajunge la nivelul cancerului până în 2050
Rezistența antimicrobiană este considerată de OMS drept una dintre cele 10 amenințări majore la adresa sănătății mondiale, iar impactul acesteia are deja un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, animalelor, plantelor și economiilor. Dacă dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene continuă în ritmul actual, medicina modernă va avea dificultăți în tratarea chiar și a infecțiilor ușoare la oameni, animale și plante, cu consecințe devastatoare, prevăd oamenii de știință. Raportul estimează că efectele în lanț ale RAM ar putea duce la pagube economice anuale de cel puțin 3,4 trilioane de dolari până în 2030, împingând alte 24 de milioane de persoane în sărăcie extremă în următorul deceniu.
Bogdan Guță
Sursa: www.healthpolicy-watch.news/antimicrobial-resistance-deaths-cancer/
