Personalul medical, prin prisma profesiei exercitate, este adesea pus în fața unor situații mai mult decât delicate, uneori chiar periculoase. Aproape 90% dintre medicii bucureșteni au fost expuși cel puțin o dată la o formă de agresiune verbală, iar 10,2% s-au confruntat cu incidente de agresiune fizică, în ultimii patru ani, arată un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), în parteneriat cu Funfația CMMB.

Potrivit "Studiului pilot privind expunerea la agresiune a medicilor din București", 58.9% dintre medicii care au fost agresați au declarat că agresiunile verbale, fizice sau de altă natură produse în timpul exercitării profesiei le-au afectat sănătatea, calitatea vieții sau activitatea. Raportul mai arată că 48% dintre cei care au fost victime ale violenței la locul de muncă nu au depus un raport oficial, pentru a semnala violența fizică sau abuzul verbal. Doar 47.3% dintre cei care au consemnat că au fost agresați fizic (în total declarând 176 agresiuni fizice) s-au adresat poliției.

„Personalul medical este expus diferitelor forme de violență și agresiune peste tot în lume. Diferența dintre România și alte țări este că în sistemul nostru nu există nicio referință cu privire la raportarea sau cuatificarea actelor de violență. De exemplu, în cadrul sistemului național de sănătate din Marea Britanie, în 2003, au fost raportate 95.501 cazuri de violență și agresiune față de personalul medical”, a declarat prof. univ. dr. Ioan Lascăr, președintele CMMB și al Fundației CMMB, adăugând că poziția Colegiului este fermă: o politică de "toleranță zero" față de agresiune și violență la locul de muncă.

În opinia vicepreședintelui CMMB, prof.univ. dr. Vladimir Beliș, numărul cazurilor de violențe înregistrat oficial nu reflectă exact numărul real al acestor situații: “Foarte mulți nu au reclamat aceste agresiuni, iar faptul că aproape 50% din cei agresați nu au raportat incidentul ne confirmă acest lucru. Deși observăm că numărul agresiunilor verbale este semnificativ, studiul arată că încep să crească și violențele fizice, fapt care este destul de îngrijorător”.

Potrivit reprezentanților medicilor bucureșteni, absența sancțiunilor pentru autori sporește nemulțumirea angajaților din spitale. Odată cu expunerea repetată apare și un stres legat de iminența pericolului de atac cu consecințe pe termen lung. Creșterea numărului dar și severitatea incidentelor fac ca unii profesioniști din sănătate să sufere de tulburări cauzate de stresul post-traumatic. De asemenea, aceste situații deteriorează semnificativ relația medic-pacient.

“De sute de ani de când se practică această meserie, un element esențial a fost încrederea pacientului în medicul său curant. Din păcate în ultimii ani, această încredere a scăzut foarte mult, iar una dintre urmări este chiar sporirea actelor de agresiune față de medic”, a explicat prof. univ. dr. Emanoil Ceaușu, secretar  al CMMB, adăugând că miile de medici care au părăsit sistemul sanitar românesc nu au plecat numai din cauza salarizării, ci și din cauza degradării încrederii pacienților în medici.

În ceea ce privește cauzele care au condus la producerea diferitelor forme de violență împotriva medicilor, cercetarea arată că cei mai mulți agresori au fost nemulțumiți de timpul prea mare de așteptare în fața cabinetelor, de diagnosticul primit și modul în care a decurs consultația. Totodată, studiul demonstrează că cele mai multe acte de violență au fost comise de aparținătorii pacienților.

,,În țara noastră a măsura impactul actelor de agresiune la adresa lucrătorilor din sănătate reprezintă o provocare, dată fiind lipsa unor informații oficiale disponibile opiniei publice, dar și absența unui sistem de monitorizare (de preferat în timp real) și chiar reticenței victimelor de a raporta un incident în anumite situații. Nici cazurile de agresiune, nici consecințele acestora asupra personalului medical nu au fost înregistrate sistematic și nu există mecanisme unitare de raportare sau proceduri scrise pentru a manageria acest tip de incidente”, a afirmat Georgeta Ionescu, directorul Fundației Colegiului Medicilor din București.

Studiul pilot s-a bazat pe analiza și interpretarea a 541 de chestionare distribuite la 40 de unități spitalicești din București, inclusiv Serviciul de Ambulanță al Municipiului București, în perioada octombrie – decembrie 2014.

În București sunt înregistrați aproximativ 14.500 medici, din care 68% sunt femei, iar 32% - bărbați. Studiul integral poate fi descărcat on-line și de pe pagina de web a Fundației: http://www.fundatiacmb.ro/res/publicatii/studiu.agresiune.2015.pdf

Mirabela Viașu