Interviu cu prof. dr. Horațiu Moldovan, președintele Comisiei de Chirurgie Cardiovasculară din Ministerul Sănătății.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în țara noastră și fac de trei ori mai multe victime decât cancerul. În perioada pandemiei, pacienții au acces mai greu la îngrijiri medicale, însă chiar și dacă pandemia nu ar fi existat, tot ar mai fi fost lucruri de îmbunătățit în acest domeniu. Spre exemplu, românii cu infarct miocardic acut, cei care au nevoie de intervenții chirurgicale sau proceduri intervenționale pot fi tratați în acest moment doar în marile centre universitare. Ce soluții există pentru o accesibilitate mai mare și ce aparatură medicală nu ar trebui să lipsească din dotarea niciunui spital județean din România ne explică prof. dr. Horațiu Moldovan.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România și în lume. Reușește țara noastră să facă progrese în tratarea acestor afecțiuni?
Într-adevăr, bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de mortalitate și morbiditate la nivel mondial și, ca atare, și în România. Acest lucru este stipulat clar în raportul Comisiei Europene din anul 2019 și, din păcate, lucrurile acestea rămân valabile în continuare.
În țara noastră, aportul chirurgiei cardiovasculare este realizat la un nivel din ce în ce mai bun, dar nu facem încă suficient pentru această patologie, pentru pacienții care suferă de boli cardiovasculare.
Ce ar trebui făcut pentru ca acești pacienți să beneficieze de toate condițiile necesare?
Pe teritoriul României există posibilitatea de a îngriji pacienți cu infarct acut miocardic, pacienți cu patologie chirurgicală sau care necesită proceduri intervenționale doar în marile centre universitare, în spitalele cu platformă tehnologică ridicată. Difuzia în teritoriu a acestor metode terapeutice și diagnostice este relativ limitată.
Dau câteva exemple concrete: la Centrul de Cardiologie Craiova s-a implementat recent Programul de tratament intervențional al infarctului de miocard (STEMI), iar chirurgia cardiacă sperăm să fie implementată în curând datorită suportului atât al Ministerului Sănătății, cât și al Universității de Medicină și Farmacie din Craiova. Cardiologia intervențională la Craiova a debutat relativ recent, dar, în sfârșit, a debutat după o gestație care a durat 20 de ani. Un alt centru de importanță foarte mare pentru România este Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Constanța este al doilea oraș mare din România, după București, care are în spitalul județean chirurgie cardiovasculară, are și cardiologie intervențională, dar într-o etapă de dezvoltare relativ limitată. Și anume, laboratorul de angiografie de la Constanța este un laborator privat în cadrul Spitalului Clinic Județean și, ca atare, disponibilitatea lui de a trata pacienți din cadrul programelor naționale este limitată. Ne propunem și trebuie să implementăm și la Constanța un program de tratament intervențional în infarctul miocardic public, gestionat de Ministerul Sănătății, astfel încât accesibilitatea lui să fie foarte mare, precum și dezvoltarea clinicii de chirurgie cardiovasculară de acolo la un nivel superior. Am dat două exemple, dar nu sunt singurele.
În ceea ce privește chirurgia vasculară periferică, ea trebuie dezvoltată masiv la nivelul teritoriului României. Practic, toate spitalele județene trebuie să aibă o secție de chirurgie vasculară periferică, unde să fie tratați bolnavi cu boli arteriale, boli venoase, care să rezolve problemele de traumatologie care apar în patologia generală la nivelul teritoriului. Nu toate centrele, nu în toate spitalele județene din România, doar o mică parte dintre ele dispun de compartimente sau și mai puține de secții de chirurgie vasculară periferică.
Ce aparatură medicală nu ar trebui să lipsească din spitale pentru ca acești pacienți să poată fi tratați cu succes?
Toate spitalele județene din România ar trebui să fie dotate cu un angiograf, să se poată face angiografii periferice, precum și coronarografii, având în vedere incidența acestor boli în populație, pentru a nu fi nevoiți să transportăm bolnavii permanent în centrele de referință, centrele universitare mari. Toate aceste lucruri sunt pe agenda Comisiei de Chirurgie Cardiovasculară a Ministerului Sănătății, desigur, în colaborare cu comisiile adiacente: Cardiologie Clinică, Cardiologie Intervențională și Anestezie și Terapie Intensivă.
Cum stăm cu finanțarea acestui domeniu?
Comisia de Chirurgie Cardiovasculară a Ministerului Sănătății a elaborat de aproximativ 2 ani un proiect de creștere a finanțării pentru procedurile cardiovasculare, care vizează atât operațiile cardiace, cât și operațiile vasculare periferice și intervențiile chirurgicale la copil, care sunt în urmă în România. Acest proiect – creșterea finanțării pe fiecare caz rezolvat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – este cuprins în bugetul CNAS și rămâne să fie implementat. El este în proces de avizare la Ministerul Sănătății și întârzie, din păcate, dar ar putea să fie implementat și ar aduce un plus de calitate serviciilor de îngrijire pentru bolnavi.
S-a vorbit foarte mult în pandemie despre faptul că pacienții non-COVID au mai greu acces la servicii medicale.
Situația sistemului medical din România în acest moment este critică. Avem de-a face cu o situație de catastrofă în domeniul sănătății, o catastrofă de ordin umanitar. În acest moment, pacienții nu pot fi tratați în măsura în care este nevoie. Avem de-a face cu o criză maximală, în care nu reușim să tratăm nici măcar pacienții cu pneumonie COVID. Evident că acest lucru impactează puternic și pacienții ceilalți, cu alte patologii, iar un ordin dat recent de Comitetul pentru Situații de Urgență prevede ca tratamentele și intervențiile chirurgicale care pot fi amânate să fie amânate. Sistemul caută să se focuseze pe bolnavii acuți, care au nevoie imediată, de urgență. Este evident nevoie de un set de măsuri care să repună în funcție sistemul de sănătate, care în acest moment nu face față tuturor solicitărilor. Dar pentru ceilalți pacienți, non-COVID, care au nevoie de rezolvare acută – cancer, boli cardiovasculare etc. – toate spitalele caută să rezolve și această categorie de pacienți. Însă accesibilitatea este îngrădită în mod evident.
de Alina Neagu
