Pauline Masters este pensionară din Gloucestershire, Marea Britanie. A lucrat ca asistentă medicală în domeniul sănătății mintale și suferă de BPOC și astm, fiind diagnosticată cu 18 ani în urmă, la vârsta de 55 de ani. În ciuda faptului că a îngrijit anterior un pacient cu BPOC, a fost surprinsă de cât de puține lucruri știa despre această afecțiune și de cât de puține informații i-au fost oferite sau pe care a putut să le obțină. De când a fost diagnosticată, Pauline s-a străduit din greu pentru a-și înțelege afecțiunea, iar acum militează pentru a se asigura că persoanele cu BPOC primesc îngrijirea și tratamentul de care au nevoie pentru a-și putea gestiona eficient afecțiunea. Pauline a fost reprezentantul pacienților la webinarul BPOC: O prioritate în sănătate publică – alinierea obiectivelor și sistemelor naționale de sănătate la nevoile pacienților, organizat de Financial Times, în parteneriat cu AstraZeneca, pe 17 noiembrie, de Ziua Mondială a BPOC. Iată câteva dintre problemele și întrebările pe care pacienții cu BPOC le-au ridicat/pus în cadrul acestui eveniment.
În trecut, BPOC era mai frecventă la bărbați, dar în prezent, boala afectează în egală măsură bărbații și femeile. Ea poate fi contractată la orice vârstă, dar adulții de vârstă mijlocie și cei mai în vârstă sunt cei mai susceptibili de a fi diagnosticați cu BPOC. O problemă majoră cu care se confruntă pacienții cu BPOC este gradul relativ mic de conștientizare, la nivelul societății, în ceea ce privește această patologie. Inerția mediatică și, în general, incapacitatea mass-media de a empatiza cu persoanele care trăiesc cu BPOC afectează definirea profilului și prioritatea globală a BPOC în materie de sănătate. „Către toate părțile interesate și lucrătorii din domeniul sănătății – vă rugăm să ne ajutați să creștem vizibilitatea BPOC…” a fost apelul adresat de Pauline Masters la webinar.
Pentru că BPOC este a treia cauză principală de deces și 50% dintre pacienți nu sunt încă diagnosticați, este cât se poate de legitimă o altă problemă ridicată de acești pacienți: „trebuie să începem să facem screening pentru BPOC, așa cum se face acum pentru boli precum cancerul de sân și cancerul de colon?”
Cea mai mare parte a cazurilor de BPOC este cauzată de fumat. Cu toate acestea, doar unul din cinci fumători va avea o BPOC semnificativă. Contactul intens sau pe termen lung cu fumatul pasiv ori cu alți iritanți pulmonari din casă, cum ar fi combustibilul organic pentru gătit, poate provoca, de asemenea, BPOC. Fără discuție, fumatul este un factor de risc major pentru această boală. Dar fumatul este și principala cauză care generează stigmatizarea celor care suferă de BPOC. Astfel, o altă întrebare adresată de pacienți se referă la cum se poate aborda stigmatul asociat cu diagnosticul de BPOC? „În mintea multor persoane, BPOC este legată de un comportament de fumător trecut/curent”, spun aceștia. Cum pot fi sensibilizați posibilii bolnavi cu privire la această boală pentru că, de multe ori, pur și simplu au confundat sfaturile cu o critică la adresa fumătorilor până când afecțiunea a fost prea avansată? De asemenea, având în vedere că sănătatea mintală este adesea o comorbiditate a bolilor respiratorii, „cum se poate încorpora mai bine sprijinul pentru sănătatea mintală în îngrijirea respiratorie?”
Ca și concluzie, mulți pacienți consideră că o strategie europeană privind bolile respiratorii nu ar fi în beneficiul doar al pacienților, ci al întregii populații, deoarece „toți avem nevoie să respirăm.”
de Bogdan Guță
Surse:
www.copd.live.ft.com/agenda/speakers/1341433
www.healthline.com/health/copd/facts-statistics-infographic#Causes
