Industria farmaceutică inovatoare contribuie semnificativ la economia României prin taxe și impozite, prin zeci de mii de locuri de muncă, dar și prin plata unor taxe specifice industriei, care au creat de multe ori crize în sistem. Adevărata valoare pe care industria o poate aduce și care nu este susținută la capacitate maximă o reprezintă investițiile continue în cercetare și dezvoltare și în educație medicală. La nivel european, industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector de cercetare și dezvoltare. Poate de aceea acest sector este considerat de multe state europene un partener strategic și un contribuabil-cheie. Și în România contribuția companiilor farmaceutice inovatoare este una majoră, însă drumul până la un parteneriat strategic pentru sănătatea populației este încă lung. 

Raportul „Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și publicat de curând, arată că sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit la formarea produsului intern brut al României cu o sumă estimată la 444 de milioane de euro în anul 2020, din care 207 milioane de euro în mod direct, prin activitățile producătorilor prezenți pe piața din România, iar alte 237 de milioane de euro în mod indirect, prin lanțul de furnizori locali ai producătorilor de medicamente inovatoare. Astfel, la fiecare 1 euro contribuție directă, alți 1,14 euro au fost generați în economie indirect.

Pe lângă valoarea adăugată brută și aportul la formarea produsului intern brut, o contribuție importantă este reprezentată de taxele specifice sectorului – taxa „clawback”, precum și de contractele cost volum/ cost volum rezultat – care constituie venituri la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, sumele fiind utilizate pentru finanțarea nevoilor de tratament ale pacienților români. Astfel, în anul 2020 plățile specifice sectorului s-au ridicat la valoarea de 582 de milioane de euro. În 2020, peste 11.000 de locuri de muncă au fost generate, din care peste 2.700 de locuri de muncă susținute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenți pe piața din România.

„Industria farmaceutică inovatoare contribuie activ din punct de vedere uman și social, misiunea noastră primordială fiind de a oferi acces pacienților la tratamente de ultimă generație care salvează vieți și le oferă o calitate a vieții mai bună. Nu este însă de neglijat nici contribuția economică, prin care ne poziționăm ca un contribuitor strategic la bunăstarea și economia României”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.

67 de milioane de euro în R&D și educație

Pe lângă contribuția directă și indirectă la economia României, companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiții în activități de cercetare, acțiuni de educație medicală, de prevenție și informare. Astfel, în perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit în România peste 67 de milioane de euro, din care 33 de milioane de euro în studii clinice și peste 30 de milioane de euro în acțiuni de educație medicală continuă, de prevenție și de informare în sprijinul comunității medicale și al pacienților.

„Investițiile în sectorul farmaceutic nu înseamnă doar crearea de unități de producție locală, acestea fiind și ele foarte importante. Înseamnă însă investiții în studii clinice și în programe de educație, de testare și diagnostic, de acces la tratamente, investiții cu un impact real pe tot traseul pacientului român. Pentru a atrage aceste investiții cu un potențial foarte mare, statul nu trebuie să facă nimic major, ci doar să creeze un cadru mai sustenabil și predictibil. Dacă luăm doar un exemplu vedem că, dacă numărul de studii clinice la un milion de oameni ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 de milioane de euro astăzi, ar putea atinge 802 milioane de euro”, a mai spus Alina Culcea, președinte ARPIM. Investițiile în activități de cercetare și dezvoltare au avut loc în pofida întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice, reducerea acestor întârzieri putând duce la un număr mai mare de studii clinice, generând astfel mai multe oportunități de acces timpuriu la tratamente inovatoare. Pe lângă studiile clinice, producătorii de medicamente inovatoare au derulat și alte activități de cercetare și dezvoltare, studii cu privire la povara bolilor care pot fi prevenite, utilizarea acordurilor de contractare inovatoare în UE etc. În plus, companiile farmaceutice inovatoare finanțează educația medicală atât în rândul cadrelor medicale, cât și la nivelul întregii societăți, finanțând în același timp o serie de programe specializate de prevenție, care facilitează accesul pacienților la diagnosticare și testare timpurie a anumitor boli, dar și la scheme de tratament mai eficiente. „Trebuie să ne gândim dacă vrem sau nu să avem un partener strategic pe teritoriul României în zona medicamentelor inovatoare. Acest lucru înseamnă un mediu de operare mai prietenos, care să atragă investitorii, prin politici ale medicamentelor și măsuri fiscale care să stimuleze investițiile în România. Trebuie să ne concentrăm pe câteva teme mari: accesul la medicamente inovatoare, parteneriat strategic pentru economie, sistem de sănătate rezilient, digitalizarea sistemului de sănătate, transparentizarea datelor către pacient, ajustarea periodică a bugetului”, a mai spus Alina Culcea. Toate aceste propuneri au fost incluse în Pactul Pentru Inovație în Sănătate, un document de colaborare cu factorii implicați, lansat la finalul anului 2021 de către ARPIM

de Valentina Grigore