Interviu cu șef lucrări dr. Cătălin Vlad, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca
IOCN are o importantă activitate de cercetare în oncologie. Care au fost efectele pandemiei asupra studiilor clinice?
Tratamentul pacienților în cadrul trialurilor clinice este o componentă importantă a activității Institutului, includerea unui procent cât mai mare din pacienți în cadrul studiilor clinice fiind un deziderat al oricărui institut oncologic și o condiție necesară pentru a face parte din OECI (Organizația Europeană a Institutelor de Cancer). Acest fapt se explică prin multiplele avantaje pe care studiile clinice le aduc în primul rând pacienților (accesul la cele mai moderne tratamente și metode de investigație), ca și Instituției și investigatorilor (un plus de notorietate materializată prin publicații clinice în revistele de specialitate cele mai cunoscute, importante economii pentru sistemul de sănătate și Programul Național de Oncologie și avantaje financiare legate de acoperirea tuturor cheltuielilor legate de studii de către industria farmaceutică). S-a demonstrat că șansele de supraviețuire ale pacienților incluși în studii clinice sunt mai mari decât ale acelor categorii de pacienți tratați în afara studiilor clinice, fapt explicat prin rigorile trialurilor clinice legate de metodologia diagnostică, de administrare a tratamentului și de urmărire.
Pandemia a avut un impact inițial asupra derulării studiilor clinice, întrucât, pe perioada stării de urgență, înrolarea de pacienți noi a fost suspendată pentru majoritatea studiilor clinice, aceasta din cauza temerilor sponsorilor, agențiilor de monitorizare și chiar a ANMDMR legate de derularea optimă a activităților de diagnostic, tratament, raportare și soluționarea efectelor adverse serioase și urmărire a pacienților de studiu (posibilitatea acestora de a se prezenta pentru investigații biopsice, imagistice, tratament, la momentele planificate). De asemenea, o temere justificată a fost legată de impactul unei potențiale infecții COVID-19 la pacienții aflați în tratament, mai ales la cei aflați în brațul experimental, cu molecule inovatoare. Odată cu trecerea stării de urgență, lucrurile au revenit relativ rapid pe făgașul obișnuit și a fost permisă din nou înrolarea pacienților în studii clinice, au fost reluate vizitele de monitorizare și au fost inițiate noi studii clinice. Desigur, activitatea se desfășoară cu mai mare dificultate, din cauza necesității testării repetate a tuturor pacienților, a asigurării unor circuite separate în spital pentru pacienții netestați și a celor care așteaptă rezultatele testării, ca și a pacienților depistați pozitivi, pentru a păstra o parte a Institutului liberă de COVID. De asemenea, apar dificultăți legate de incapacitarea temporară a personalului implicat în studiile clinice, dacă este depistat pozitiv sau contact COVID. Considerăm că, în interesul sănătății pacienților oncologici, activitatea din studiile clinice trebuie continuată în perioada pandemiei, într-un ritm cât mai apropiat de o situație normală. Desigur, se impun măsuri suplimentare, de testare periodică RT-PCR, de două ori pe lună, a tuturor pacienților din studiile clinice, raportarea accelerată a tuturor spitalizărilor legate de infecția COVID și suspendarea tratamentelor oncologice specifice, inclusiv ale celor din studiile clinice, pe perioada infecției active COVID. O primă analiză a impactului infecției COVID asupra pacienților oncologici tratați la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca a fost deja făcută și publicată în revista francofonă „Innovations Thérapeutiques en Oncologie”, alături de experiența colegilor din Franța, Brazilia și China.
Cum poate fi îmbunătățit accesul pacientului oncologic la serviciile medicale, mai ales în cazul persoanelor care au nevoie de terapii în spital/ambulatoriu? Care sunt riscurile unui diagnostic târziu/ale lipsei tratamentului adecvat în patologia oncologică?
Sigur, patologia neoplazică este evolutivă, boala își continuă istoria naturală spre un deznodământ nefast, dacă terapia adecvată nu este administrată în timp util. Un parametru acceptat la nivel european este că, din momentul în care pacientul se adresează prima oară medicului cu suspiciunea unui cancer și până la debutul tratamentului – chirurgie, radioterapie sau tratament sistemic, să nu treacă mai mult de 40 de zile. Acest interval include timpul necesar pentru derularea procedurilor diagnostice – examen clinic, proceduri endoscopice, prelevare de biopsii (endoscopic, prin puncții ghidate CT sau ecografic, ori biopsie chirurgicală), confirmarea histopatologică detaliată (cu teste imunohistochimice sau de genetică moleculară necesare tratamentului), precizarea stadiului de extensie al bolii (prin metode imagistice: examen CT, RMN, eventual PET-CT, în anumite cazuri) și planificarea pentru debutul tratamentului (care poate fi, spre exemplu, planificarea unei intervenții, a radioterapiei, internarea pentru chimioterapie sau plasarea unei camere implantabile în vederea chimioterapiei). Această activitate multidisciplinară, extrem de complexă, este în mod ideal orchestrată să se finalizeze în mai puțin de 40 de zile. Desigur, orice întârziere legată de pandemia COVID-19 poate influența negativ realizarea acestui obiectiv.
Activitatea Institutului a continuat în toată perioada pandemiei și au fost luate numeroase măsuri pentru a menține în Institut o zona liberă de COVID în care activitatea să se poată desfășura în condiții normale, pentru a reduce întârzierile diagnosticului și tratamentului.
S-a creat o anumită rutină în aplicarea măsurilor luate la nivelul Institutului (în ceea ce privește testarea, respectarea circuitelor epidemiologice), astfel încât s-a ajuns la o „nouă normalitate” de desfășurare a actului medical, care să asigure accesul pacienților la diagnostic și tratament în timp util.
Secția de Hematologie, aflată în construcție, va fi una dintre cele mai moderne din țară. Care este adresabilitatea acestei secții? Care sunt beneficiile pentru pacienții internați/monitorizați aici?
În cadrul secției de hematologie preluăm pacienți atât cu patologie malignă, cât și nemalignă, în principal din regiunea N-V, dar și din alte zone (Moldova, Banat etc.).
În cadrul serviciului de hematologie (care, de altfel, este și singurul serviciu din județul Cluj) se derulează mai multe programe: programul de diagnostic pentru leucemii acute, programul de tratament al bolilor rare – trombopenie imună, programul de hemofilie și talasemie, tratamentul altor hemopatii nemaligne care impun personal cu expertiză și resurse semnificative – anemie aplastică, anemii hemolitice autoimune, purpura trombocitopenică trombhemoragică. De asemenea, pacienții hematologici care se adresează Institutului beneficiază de tratamente inovatoare în cadrul a numeroase studii clinice.
În ceea ce privește noua secție de hematologie, care urmează să fie finalizată și dată în folosință în următoarele luni, aceasta va fi una dintre cele mai moderne din țară. Ea va fi dotată cu cabinete pentru ambulator clinic, serviciu de spitalizare de zi (chimioterapie, alte tratamente, transfuzii, diverse manopere), laboratoare (citologie, flowcitometrie, transplant etc.), spațiu dedicat pentru monitorizarea pacienților incluși în studii clinice, secția clinică cu paturi (cu sector de terapie intensivă) și, poate cel mai important aspect, centrul dedicat transplantului și pretransplantului de celule stem. Există, de asemenea, spații pentru desfășurarea activităților didactice și de formare pentru studenți și rezidenți (specialități clinice și de laborator).
Toate aceste eforturi au fost făcute pentru ca pacienții noștri să beneficieze de tratamente și servicii medicale la standarde europene.
IOCN are, în general, o mare adresabilitate, însă pacientul oncologic este extrem de vulnerabil în acest context pandemic. Ce măsuri s-au luat pentru siguranța pacienților?
Încă de la începutul pandemiei, respectând „Metodologia de supraveghere a Sindromului Respirator Acut Sever determinat de noul coronavirus COVID 19”, elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, la nivelul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca s-au luat mai multe măsuri în vederea asigurării siguranței pacienților și a personalului medical:
– s-au asigurat prioritar și oportun servicii medicale pacienților cu cancer, din toată țara, în timp ce alte instituții sanitare au funcționat la capacitate redusă – în perioada ianuarie – iunie 2020 în Institut au fost tratate aproximativ 7.000 de cazuri în spitalizarea continuă și peste 25.000 în spitalizare de zi;
– toți pacienții care s-au prezentat la consultații și tratament la Institutul Oncologic au fost triați și testați RT-PCR (doresc să remarc în acest sens decizia Ministerului Sănătăţii de a testa pentru COVID-19 toți pacienţii oncologici), au fost izolați în zonele-tampon alocate fiecărei secții, iar după confirmarea negativității testului au fost mutați pe secții pentru tratamente;
– s-au dispus toate măsurile pe care le-am considerat utile pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul pacienților și al personalului propriu (realizarea de circuite specifice pentru pacienții suspecți sau pozitivi, identificarea de zone-tampon pentru pacienții aflați în zonele de așteptare);
– s-au dispus măsuri pentru asigurarea stocurilor de materiale și echipamente medicale, pentru protejarea personalului medical;
– s-au efectuat, periodic, informarea și pregătirea personalului, specifice situației date;
– s-au efectuat teste RT-PCR, în Departamentul de cercetare, în vederea depistării infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2, atât pentru pacienți, cât și pentru personal (de la începutul pandemiei și până în prezent s-au efectuat în Institut peste 15.000 de teste pentru pacienți și peste 3.000 de teste pentru personalul medical).
de Valentina Grigore
