În fiecare toamnă, odată cu creșterea cazurilor de infecții respiratorii, spitalele din Europa se confruntă cu un agent patogen binecunoscut: virusul sincițial respirator (VSR). Acesta rămâne una dintre principalele cauze de spitalizare la copii, cu impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate. Ce s-a schimbat însă în ultimii ani este faptul că avem instrumente de prevenție eficiente, validate științific și recomandate la nivel internațional, iar Europa a început să le folosească pe scară largă. România nu are încă același acces la prevenție ca alte state europene, iar lipsa acestui acces se reflectă în fiecare sezon prin internări evitabile și presiune suplimentară pe sistemul sanitar.
O problemă de sănătate publică ce nu poate fi ignorată
Cele mai recente date publicate de Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) arată că, în sezonul 2024/2025, aproape jumătate dintre infecțiile detectate au fost în rândul copiilor de 0 –4 ani, iar sugarii între 0 și 2 luni au reprezentat o parte semnificativă a internărilor în terapie intensivă. Din totalul cazurilor severe raportate, 27% dintre internările la ATI au fost în această grupă de vârstă, cu o rată de admitere de 24% în rândul nou-născuților mici[1].
La nivel global, estimările Organizației Mondiale a Sănătății confirmă aceeași povară: VSR este principala cauză de infecții ale tractului respirator inferior la copiii mici și contribuie semnificativ la mortalitatea asociată acestora. În 2019, peste 100.000 de decese la nivel mondial au fost atribuite VSR în rândul copiilor sub 5 ani, aproape jumătate dintre acestea fiind înregistrate la sugari sub 6 luni[2].
Pentru România, povara este și mai apăsătoare. Suntem pe locul 6 în Europa la spitalizările provocate de VSR în rândul sugarilor sub un an, ceea ce confirmă o incidență mult peste media europeană[3]. În primul an de viață, 1 din 50 de sugari ajunge la spital din cauza complicațiilor provocate de VSR, arată datele citate în comunicarea oficială privind disponibilitatea soluțiilor profilactice în România[4].
„Impactul nu se oprește la statistici. Fiecare internare înseamnă părinți îngrijorați, nopți petrecute în spital, stres și impact asupra întregii familii – lucru valabil inclusiv pentru copii perfect sănătoși până în acel moment. De reținut că o mare parte dintre formele severe de VSR apar la sugarii care nu au antecendente de sănătate sau comorbidități, ceea ce face prevenția universală nu doar justificată, ci necesară”, spune Cristina Pricop, Corporate Affairs Lead Sanofi Romania.
Europa a schimbat deja paradigma
În ultimii doi ani, Uniunea Europeană a autorizat două tipuri de soluții pentru protecția sugarilor: vaccinarea maternă și anticorpii monoclonali cu durată lungă de acțiune. Iar direcția este clară. Conform aceluiași raport ECDC, 23 de state din UE/ SEE recomandă imunizarea împotriva VSR, iar 19 dintre acestea finanțează programe cu anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune. Mai important, 16 recomandă utilizarea universală pentru toți sugarii, nu doar cei care se află in grupurile de risc.
Organizația Mondială a Sănătății, în documentul său de poziție din mai 2025, merge în aceeași direcție: recomandă includerea anticorpilor cu durată lungă de acțiune și a vaccinării materne în politicile naționale pentru protecția sugarilor, subliniind că primele luni de viață reprezintă fereastra critică, în care riscul de forme severe și chiar deces este cel mai mare .
„Nu putem vorbi despre echitate în sănătate fără acces real la prevenție”
Cristina Pricop, Corporate Affairs Lead Sanofi Romania, atrage atenția că discuția despre prevenția VSR este, de fapt, o discuție despre echitate. „Accesul la prevenția împotriva VSR nu este un moft și nu este doar o problemă de sezon. Este o nevoie reală de sănătate publică. Când un virus afectează disproporționat bebelușii în primele luni de viață, iar noi avem disponibile în țară toate mijloacele moderne de prevenție validate științific, nu mai putem vorbi despre opțiuni, ci despre educație sanitară, informare și abordare responsabilă a acestei situații la toate nivelurile – autorități, profesioniști în domeniul sănătății și, nu în ultimul rând, cetățenii României.”
Soluția de imunizare pasivă disponibilă astăzi – nirsevimab, autorizată la nivel european și prezentă deja în România, oferă protecție cu o singură doză pentru întreg sezonul VSR și poate fi administrată tuturor sugarilor. Datele din studii clinice și din țări care au implementat programe naționale arată reduceri ale spitalizărilor între 76% și 90%[5],[6],[7]. În Spania și Franța, scăderea internărilor pediatrice a fost atât de mare încât s-a resimțit inclusiv în eliberarea paturilor ATI.
În România, soluția este disponibilă, însă nu este încă accesibilă tuturor printr-un program public. Iar efectele se văd în fiecare val sezonier.
Un decalaj pe care îl putem corecta
Țările care au implementat deja astfel de programe au observat nu doar un impact medical, ci și unul organizațional la nivel de spitale și clinici: mai puține internări înseamnă mai multă capacitate în secțiile pediatrice, mai puțină presiune pe liniile de gardă și resurse realocate către situațiile care nu pot fi prevenite.
Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) recomandă explicit statelor membre să se inspire din aceste modele, să întărească monitorizarea epidemiologică și să se concentreze pe informarea părinților și a medicilor despre riscuri și opțiunile de prevenție disponibile. Este o direcție pragmatică, deja testată în sistemele europene.
Cristina Pricop subliniază același lucru: „Cele mai eficiente sisteme sunt cele care investesc în prevenție. Nu pentru că este mai simplu, ci pentru că este mai corect pentru toți cei implicați – pentru părinți, pentru spitale, pentru copii. Accesul universal la soluții de prevenție împotriva VSR ar însemna ca fiecare familie să primească aceeași șansă, indiferent de momentul nașterii sau de starea de sănătate a copilului.”
Prevenția este o investiție, nu un cost
Aproximativ 70% dintre sugari contractează VSR în primul an de viață, iar până la 90% dintre copii până la vârsta de doi ani[8].
Accesul la imunizare prin anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune nu reprezintă doar o opțiune tehnică, ci un răspuns la o nevoie reală de sănătate publică. Este o măsură care reduce povara asupra spitalelor, scade utilizarea resurselor de terapie intensivă, protejează familiile și reduce stresul emoțional și financiar asociat internărilor la vârste atât de fragede.
„Tot mai multe state europene au integrat prevenția VSR în programele lor publice, ceea ce a adus beneficii clare pentru copii și pentru sistemele de sănătate. România se află în fața aceleiași oportunități. Avem soluții eficiente și recomandări solide, iar extinderea accesului ar putea asigura o protecție echitabilă pentru toți nou-născuții”, spune Cristina Pricop.
În fața dovezilor și a recomandărilor internaționale, prevenția VSR devine o direcție clară pentru viitorul politicilor de sănătate pediatrică. România are resursele și contextul pentru a face acest pas care, pentru alte state din Europa, reprezintă deja abordarea firească. Cu o viziune comună și o abordare echilibrată, accesul la prevenție poate deveni parte dintr-un sistem medical mai pregătit, mai echitabil și mai aproape de nevoile reale ale pacienților.
Referințe:
[1] Rapid scientific advice on protecting infants against respiratory syncytial virus disease for the European 2025/26 winter season – https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/rapid-scientific-advice-protecting-infants-against-respiratory-syncytial-virus, Accesat în decembrie 2025
[2] https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/96ec533a-de56-4e1a-8e01-420afda0b683/content, Accesat în decembrie 2025
[3] Del Riccio M. et al. J Infect Dis. 2023:228:1528-1538.
[4] McLaughlin JM, et al. J Infect Dis. 2020.jiaa752.
[5] Griffin MP et al. N Engl J Med. 2020;383(5):415–425
[6] Hammitt LL et al. N Engl J Med. 2022;386(9):837–846.
[7] Studii ENVIE, NIRSE-GAL, VISION – Spania, Chile, SUA
[8] Reeves RM, et al. J Infect. 2019;78:468-475.
