Politici de Sanatate

Accesul în spitale și strategii de screening pentru HIV și hepatite

16 noiembrie
13:37 2020
Accesul în spitale și strategii de screening pentru HIV și hepatite

Pandemia de COVID-19 a afectat dramatic sistemele de sănătate de pe întreg globul, iar pentru numeroase categorii de pacienți cronici accesul la îngrijiri medicale, la tratament și monitorizare a fost îngreunat.

În România și nu numai, o situație aparte o reprezintă pacienții cu boli infecțioase, precum HIV/SIDA, care erau tratați, inițial, în spitalele transformate acum în spitale COVID. Accesul la medicul infecționist și la analizele medicale specifice sunt absolut esențiale pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, iar asociațiile de pacienți solicită măsuri pentru îmbunătățirea acestor aspecte. Medicii încearcă să vină în întâmpinarea acestor probleme.

”În momentul de față, sistemul sanitar este profund afectat de evoluția pandemiei. Practic, nu mai există vreun spital 100% non-COVID. În fiecare spital există cazuri internate cu COVID sau pacienți suspecți aflați în zone de izolare și zone tampon. Probabil că, în funcție de evoluția pandemiei, vor fi identificate chiar în spitalele de boli infecțioase anumite spații care să permită și preluarea acestor cazuri de infecții, precum cea de HIV/SIDA, sau a altor urgențe de boli infecțioase, care au nevoie de expertiza specialiștilor din aceste spitale. Trebuie să mai ținem cont de faptul că, în România, numeroase spitale sunt multipavilionare, ceea ce ar permite crearea unor circuite separate, astfel încât să nu existe riscul de expunere a pacienților la infecția cu SARS-CoV-2 în spital. Este evident că sistemul medical trebuie să funcționeze, să-și urmeze cursul, dar necesită reorganizări pe diverse activități tocmai pentru a permite preluarea pacienților cu diverse patologii grave, inclusiv de boli infecțioase”, atrage atenția dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar, doctor în Științe Medicale, Secția Boli infecțioase- Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, și coordonator al grupului strategic al Ministerului Sănătății pentru vaccinarea anti COVID-19.

O altă problemă care derivă din îngreunarea accesului în spitale este faptul că scade diagnosticarea persoanelor cu boli infecțioase și, automat, se întârzie inițierea tratamentului.

”Astăzi, în unitățile medicale sunt testate prin PCR zilnic câteva zeci de mii de persoane. În paralel, cel puțin pentru persoanele care sunt internate în spitale cu infecție cu SARS-CoV-2, ne-am dori să avem și strategii de screening pentru HIV, hepatită B și hepatită C. Putem recolta aceste analize, având persoanele deja internate, și astfel vom putea crește rata de diagnostic. Trebuie să folosim această situație în favoarea pacienților noștri care, altfel, nu pot beneficia de testare”, a mai spus specialistul.

El a mai atras atenția că, în curând, va începe campania de vaccinare anti COVID-19, iar persoanele cu boli cronice ar fi indicat să se vaccineze, tocmai pentru că afecțiunile pe care le au le predispun unui risc de boală severă în cazul infecției cu SARS-CoV-2. Despre strategia de vaccinare anti COVID-19 a României, grupele de risc și modalitățile în care se vor putea vaccina românii puteți afla mai multe dintr-un amplu interviu cu dr. Valeriu Gheorghiță ce va fi publicat în ediția noiembrie a revistei Politici de Sănătate.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: