Politici de Sanatate

România are nevoie de o abordare multidisciplinară complexă în lupta împotriva cancerului, boală care se numără printre cele mai frecvente afecţiuni în rândul populaţiei. Cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate, constituind astfel o problemă reală de sănătate publică. Participanţii la conferinţa națională „Managementul calităţii în abordarea multidisciplinară complexă în lupta cu cancerul – alternativă, drept sau necesitate”, organizată la Senatul României în 22 martie 2016, au recunoscut necesitatea semnării unui pact interinstituţional pentru abordarea multidisciplinară în lupta împotriva cancerului.

Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru sănătate publică din Senatul României, în colaborare cu Asociația Neolife – alături de tine și Centrul Medical Neolife, şi a fost moderat de Maria Vasilescu, editor  al revistei Politici de Sănătate. „Am propus un pact interinstituţional pentru a putea realiza un cadru în care noi să ne putem asuma o responsabilitate mai clară, mai accentuată pentru schimbările care sunt necesare în acest domeniu”, a declarat Rozalia Biro, preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Senatul României.

Participanţii la conferinţă au subliniat că abordarea pacientului oncologic trebuie făcută de către o echipă multidisciplinară, care să cuprindă obligatoriu medicul de familie, medicul oncolog, psihologul etc. „Boala canceroasă are nevoie de un tratament pe măsură. Supravieţuirea şi prelungirea calităţii vieţii se obţine numai dacă există un tratament multimodal, multidisciplinar”, a atras atenţia dr. Ion Luchian, preşedinte al Comisiei de sănătate publică din Senatul României. „Această acţiune vrea să răspundă la o provocare, şi anume povara financiară care se reflectă asupra pacienţilor şi familiilor lor, impactul deceselor şi invalidităţilor, care se reflectă asupra pieţei muncii şi al cărui cost estimativ este, până în anul 2030, de 458 miliarde de dolari”, a declarat dr. Cristina Berteanu, preşedintele Asociaţiei Neolife- alături de tine.

Prevenţie şi screening

Din păcate, lupta împotriva cancerului presupune mult mai mult, printre măsurile imediate fiind menţionate screeningul şi depistarea precoce a cancerului, campanii de prevenţie desfăşurate la nivel naţional şi echipamente performante pentru realizarea tuturor acestora. „În afara multidisciplinarităţii, obligatorii, este foarte important diagnosticul precoce, cu cât recunoaştem boala mai repede, cu atât posibilitatea de a ajuta bolnavul pare a fi mai apropiată de adevăr”, a adăugat prof. dr. Florian Popa, vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat.

Prof. dr. Cătălina Poiană, preşedinte al Colegiului Medicilor din Bucureşti, a anunţat că instituţia pe care o conduce va organiza ample campanii de prevenţie şi informare asupra cancerului, prin cursuri de comunicare între medici şi pacienţi, întâlniri cu reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi şi multe alte activităţi.

Susţinerea psihologică a pacienţilor oncologici

Conf. dr. Corina Silvia Pop, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a subliniat că susţinerea psihologică a pacienţilor oncologici este esenţială. În completarea sa, prof. univ. dr. Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, a atras atenţia că aceste echipe multidisciplinare trebuie să conţină şi medicii psihologi. Perspectiva pacienţilor a fost susţinută de Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, care a arătat că un bolnav cronic are nevoie şi de medicul de familie, şi de medicul specialist, şi de psiholog, iar relaţiile dintre aceştia trebuie îmbunătăţite. „În România sunt peste 500.000 de pacienţi cu cancer, 78.000 de cazuri noi pe an din care, din păcate, 43.000 pierd lupta cu boala. OMS-ul previziona că până în 2030 cazurile de cancer se vor dubla. Lipsa programelor de informare şi screening plasează ţara noastră pe un ruşinos ultim loc în Uniunea Europeană” a declarat Cezar Irimia, preşedinte Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Echipamente performante

Bolnavii de cancer au nevoie de echipamente performante pentru a putea duce o viaţă activă. „Lipsa aparaturii a generat liste de aşteptare. Dacă un pacient este tratat corespunzător, devine un pacient activ. Deci are nevoie de terapii, de echipamente şi de tratamente eficiente”, spune Alina Constantinescu, unul dintre numeroşii bolnavi de cancer. Din păcate, necesarul de aparate de radioterapie, la nivel naţional, este de aproximativ 100. „Investiţia în radioterapie este foarte mare, costurile de mentenanţă sunt mari, iar statul nu are capacitatea de a asigura o continuitate a mentenanţei aparatelor. Pledez pentru privatizarea radioterapiei după modelul dializei, din două motive: timpul în care s-ar putea realiza ar fi mai scurt, iar statul, în loc să investească în tehnologie, ar putea să utilizeze banii pentru tratamentul pacienţilor oncologici”, a declarat dr. Vasile Cepoi, secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.

Asociaţiile de pacienţi sunt beneficiarii strategiilor şi politicilor pe care încercăm să le construim, subliniază dr. Claudiu Tronciu, director Neolife Medical Center, una dintre puţinele instituţii medicale private cu centru de radioterapie. „Rolul radioterapiei este foarte important. Însă este foarte greu să investeşti şi să păstrezi un astfel de centru de radioterapie. Este greu să menţii personalul la un anumit nivel, de aceea am organizat cursuri gratuite pentru personalul medical din sistemul public şi din cel privat. Cursurile au fost susţinute de experţii noştri din Turcia”, a declarat dr. Claudiu Tronciu.

Apel la acţiune

Participanţii la dezbatere, fie ei reprezentanţi ai autorităţilor, ai pacienţilor sau specialişti, au recunoscut necesitatea luării unor măsuri urgente Pactul interinstituţional pentru abordarea multidisciplinară în lupta cu cancerul, care a fost lansat în cadrul evenimentului, are ca scop creşterea gradului de conştientizare asupra problematicii cancerului în România, punând în evidenţă atât necesitatea diagnosticului molecular, a screeningului, a accesului pacienţilor la tratamente inovatoare, cât şi creşterea calităţii serviciilor şi a tratamentelor, dar mai ales asupra grijii faţă de pacient.

Câteva dintre măsurile vizate de acest pact sunt:

• Armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile şi normele europene.
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi de asigurare a suportului psihic pentru pacienţii oncologici. Dezvoltarea îngrijirilor comunitare sau la domiciliu.
• Accesul şi asigurarea medicaţiei şi a asistenţei psihologice gratuite.
• Adaptarea continuă la tratamentele inovative, la condiţiile socio-economice actuale.
• Dezvoltarea serviciilor integrate de asistenţă psiho-socială în circuitul terapeutic, în scopul reintegrării sociale şi al creşterii calităţii vieţii pacientului.
• Promovarea serviciilor comunitare integrate, în vederea îngrijirilor la domiciliu.
• Îmbunătăţirea pregătirii personalului din sistemul de asigurare a sănătăţii.
• Luarea de măsuri pentru creşterea conştientizării publice, a profesioniştilor din domeniul sănătăţii;
• Luarea de măsuri cu privire la stimularea recrutării, menţinerii sau revenirii la muncă a specialiştilor din sistemul de sănătate şi educaţie.
• Elaborarea unor strategii de dezvoltare a resurselor umane din domeniile educaţiei şi sănătăţii.

Participanţii la conferinţă au subliniat că abordarea pacientului oncologic trebuie făcută de către o echipă multidisci­pli­nară, care să cuprindă obligatoriu medicul de familie, medicul oncolog, psihologul etc.

Valentina Grigore