Interviu cu dr. Gina Ciolan, director medical la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
Reorganizare, triaj epidemiologic, testare PCR, ATI – sunt cuvinte la ordinea zilei în realitatea românească din luna martie până în prezent. Ce se ascunde, însă, în spatele acestor cuvinte? Cum funcționează spitalele care au și pacienți COVID-19, și pacienți cu afecțiuni cronice în același timp? Cum fac față cadrele medicale epuizate după opt luni de luptă continuă cu un inamic despre care, din păcate, încă nu se știe mare lucru? Toate aceste întrebări au un răspuns pe care ni-l oferă dr. Gina Ciolan, medic primar pneumolog: „Abia acum înțeleg ce înseamnă lupta”.
Încă de la începutul pandemiei, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a avut un rol foarte important în lupta contra noului coronavirus. A afectat acest lucru îngrijirile medicale acordate pacienților, având în vedere că specificul este legat de patologia respiratorie/pulmonară?
De la începutul pandemiei și până în acest moment, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” s-a aflat și se află în prima linie în îngrijirea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Cu mult efort din partea tuturor (personal medical, auxiliar și administrativ), pacienții cu boli respiratorii sunt consultați și internați în institut, atât cei cu patologie respiratorie non-COVID (pneumologie, ftiziologie, chirurgie toracică), cât și cei cu patologie COVID-19. Adresabilitatea în perioada stării de urgență a fost mult mai scăzută decât în perioade similare ale anilor trecuți, însă pacienții noștri nu au fost abandonați. Consultațiile la distanță (telemedicina), spitalizările de zi și continue, consultațiile din ambulatoriul de specialitate și din dispensarele TBC au fost instrumentele folosite în evaluările pacienților noștri.
În multe zone din țară, pacienții au semnalat că spitalele și-au închis porțile…
Accesul în institut este liber. Nu ne-am închis porțile și nici nu o vom face. Triajul epidemiologic are un rol important în această perioadă, iar programările telefonice fac ca greul să devină mai puțin greu. Crearea de circuite, reorganizarea și folosirea fiecărui spațiu au fost și sunt obiectivele fiecărei zile.
În plus, pentru a asigura siguranța pacienților și a cadrelor medicale, în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” funcționează un laborator destinat testelor COVID-19. Astfel, pacienții internați în spital sunt testați în cadrul unității, pentru detectarea infecției cu SARS-CoV-2, folosind metoda RT-PCR. Laboratorul COVID-19 are în dotare aparate de diagnostic RT-PCR de tip ELITE InGenius, Fluorocycler XT și Genexpert, putând să efectueze până la 190 de teste/ zi, resursă umană proprie pentru efectuarea acestor teste, iar în acest proces beneficiază și de sprijinul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, prin Catedra de Genetică Medicală, care îi oferă consultanță de specialitate.
În ceea ce privește personalul dedicat COVID-19, multe spitale se confruntă cu deficit și cu epuizarea cadrelor medicale. Sunt angajările temporare/detașările o soluție pentru depășirea acestei crize?
Personalul dedicat îngrijirii pacienților cu COVID-19 este personalul institutului, dar și personal detașat din alte unități sanitare. În această perioadă, s-au făcut angajări atât în rândul medicilor, asistentelor, infirmierelor și îngrijitoarelor, cât și în rândul personalului administrativ. Efortul tuturor este mare, traversăm o perioadă foarte grea, poate cea mai grea din cariera noastră. Dacă în urmă cu 20 de ani, omul care m-a format îmi spunea că „trebuie să mă pregătesc pentru luptă”, abia acum înțeleg ce înseamnă lupta. Suntem obosiți, însă încercăm să găsim metode pentru a îndulci această perioadă. Uneori, neputința și necunoscutul în ceea ce privește această boală sunt cei mai mari dușmani.
România, țara cu cel mai mare număr de bolnavi de TUBERCULOZĂ din UE
Institutul derulează proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB”. Care sunt rezultatele preconizate?
Nu am uitat de pacientul cu tuberculoză. Atenția noastră a fost, este și va fi îndreptată către pacientul cu tuberculoză. Proiectele dedicate acestei patologii își urmează cursul chiar și în această perioadă în care atenția noastră, a tuturor, este îndreptată către infecția cu SARS-CoV-2. Proiectul „Consolidarea controlului tuberculozei în România prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB”, care urmărește formarea a 1.320 de profesioniști implicați în domeniul „Boli transmisibile–Tuberculoza”, va reprezenta un model inovativ de bune practici pentru realizarea managementului pacientului cu tuberculoză în România, cu formarea tuturor actorilor implicați în depistarea și managementul cazului de TB (medic de familie, pneumolog, asistenți medicali, personal de laborator). Proiectul finanțat din fonduri europene este un răspuns activ la nevoia de îmbunătățire a cadrului tehnic și metodologic, a cunoștințelor și a competențelor personalului medical care activează sau are legătură cu domeniul tuberculozei. Trebuie să ținem cont că România este țara cu cel mai mare număr de bolnavi de tuberculoză din Uniunea Europeană, dar face eforturi reale de reducere a acestor cifre prin intermediul strategiei Programului Național de Control al Tuberculozei din cadrul Ministerului Sănătății. Pentru fiecare dintre categoriile de personal implicate în proiect sunt organizate cursuri de formare specifice, creditate de către organismele profesionale de reglementare. În momentul de față, proiectul este în derulare, cursurile sunt susținute în sistem online și sper ca rezultatele să fie pozitive. Cu profesionalism, optimism și sănătate vom reuși să câștigăm în fiecare zi câte o luptă și, în final, războiul.
de Valentina Grigore
