Șocurile economice reprezintă o amenințare la adresa Sănătății și a sistemelor de sănătate, prin creșterea performanțelor așteptărilor oamenilor cu privire la serviciile de îngrijire și prin faptul că îngreunează accesul la serviciile medicale. Criza financiară a avut un impact vizibil, dar variat, asupra sistemelor de sănătate din Europa, provocând o gamă largă de răspunsuri din partea guvernelor afectate, din punctul de vedere al fiscalității.

Efectele negative ale crizei economice asupra sănătății pot fi însă evitate prin măsuri de politici publice adoptate și implementate în timp util. Cel puțin, așa arată rezultatele a numeroase analize privind impactul crizei asupra performanței sistemelor sanitare. Deși pârghii importante se află în afara sectorului de sănătate, în mâinile celor responsabili de politica fiscală și de protecția socială, răspunsul sistemului de sănătate este esențial. Aceasta este concluzia a două noi studii publicate de Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate și Biroul regional OMS pentru Europa.

Prima analiză, “Criza economică, sistemele de sănătate și sănătatea din Europa: impact și implicații pentru politica” (Economic crisis, health systems and health in Europe: impact and implications for policy) examinează modul în care sistemele de sănătate din Europa au reacționat la presiunea creată de criza economică demarată în 2008. Bazându-se pe experiența din peste 45 de țări, cartea arată cât o politică de guvernare puternică și fermă atât la nivel național, cât și la nivel internațional, reprezintă cheia pentru atenuarea efectelor negative ale crizei asupra sănătății, precum și pentru susținerea performanței sistemului de sănătate. Este o parte esențială a unei inițiative mai mari de a monitoriza efectele crizei asupra sistemelor de sănătate și asupra sănătății și de a identifica politicile cele mai bune pentru a susține performanța sistemelor de sănătate care se confruntă cu probleme financiare.

Conform documentului, reducerile la bugetele de sănătate publică ar putea ajuta țările să își îndeplinească obiectivele de control al costurilor pe termen scurt, dar pot conduce la creșterea costurilor pe termen lung și la reducerea beneficiilor de sănătate în rândul populației. Cinci țări au raportat reduceri la bugetele de sănătate publică (Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Olanda, Republica Macedonia), iar alte cinci au raportat închiderea sau comasarea unor organisme de sănătate publică (Bulgaria, Islanda, Letonia, Lituania, Ucraina).

Investițiile în prevenție – esențiale

Din ce în ce mai multe dovezi cu privire la beneficiile economice ale prevenției sugerează că investițiile în acest domeniu ar putea fi esențiale pentru încetinirea creșterii cheltuielilor de sănătate pe termen lung. Măsurile rentabile includ screening sistematic pentru hipertensiune arterială, colesterol și anumite tipuri de cancer, dar și consiliere privind alimentația și consumul de alcool și tutun acordată de medicii din asistența medicală primară. Analiza arată că 27 de țări au raportat măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea populației, însă, exceptând taxele de sănătate publică, cele mai multe aceste politici nu au fost raportate ca fiind răspunsuri directe la criză. Ele reprezintă, mai degrabă, tendințele de politică generală în acest domeniu. Politicile raportate au inclus:

•  creșterea finanțării pentru programele de sănătate publică (Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Lituania);
• introducerea unor politici noi sau îmbunătățite, programe de screening (Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Republica Moldova, România, Serbia, Tadjikistan, Republica Macedonia, Ucraina, UK- Irlanda de Nord)
• introducerea sau extinderea interzicerii fumatului în locurile publice (Belgia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Ucraina)
• introducerea sau creșterea taxelor la: alcool (Belarus, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Ungaria, Muntenegru, România, Federația Rusă, Slovenia, Ucraina), tutun (Belarus, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Ungaria, Muntenegru, Portugalia, România, Federația Rusă, Slovenia, Spania, Ucraina) și alimente nesănătoase (Franța, Ungaria, Slovenia).

În ceea ce privește asistența medicală primară, cinci țări au raportat că recesiunea economică a favorizat creșterea finanțării sau a plăților pentru acest domeniu (Belgia, Ungaria, Lituania, Olanda, Republica Moldova). Concret, cinci state au redus finanțarea (Belgia, Estonia, Germania, Letonia, România), deși în toate cazurile s-au făcut eforturi pentru a limita efectele negative - de exemplu, prin asigurarea că reducerile de preț în asistența medicală primară nu au fost mai mici decât reducerile de preț pentru asistența medicală spitalicească sau prin creșterea finanțării asistenței medicale primare în anii următori. Șase țări au modificat plata către medicii de asistență primară (Belgia, Franța, Letonia, România, Serbia), iar Ucraina a introdus un sistem-pilot de plată per capita.

Soluții pentru a răspunde presiunii fiscale în viitor:

• dezvoltarea unor sisteme informatice mai bune; lipsa datelor relevante îngreunează strategiile de răspuns la criză și de monitorizare a efectelor sale;
• reducerea inegalităților majore în accesul la servicii medicale; țările cu discrepanțe pre-existente semnificative au la dispoziție mai puține pârghii politice pentru a răspunde presiunii fiscale;
• elaborarea și consolidarea politicilor de finanțare a sănătății, astfel încât, în viitor, sistemul de sănătate să fie mai puțin predispus la vulnerabilități și mai bine pregătit să răspundă nevoilor de sănătate ale populației;
• investiții constante în măsuri de promovare a eficienței.

Studiul a fost susținut de Direcția Norvegiană de Sănătate și de Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare Internațională. Acesta va fi publicat de Open University Press, în ianuarie 2016

A doua analiză, “Criza economică, sistemele de sănătate și sănătatea din Europa: experiența națională” (Economic crisis, health systems and health in Europe: country experience), prezintă măsurile implementate de fiecare țară pentru a contracara efectele negative ale crizei. Documentul oferă, astfel, acces factorilor de decizie, cercetătorilor și profesioniștilor din Sănătate la informații cu privire la contextele naționale.

27 de țări au raportat măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea populației, însă, exceptând taxele de sănătate publică, cele mai multe aceste politici nu au fost raportate ca fiind răspunsuri directe la criză.

Reducerile la bugetele de sănătate publică ar putea ajuta țările să își îndeplinească obiectivele de control al costurilor pe termen scurt, dar pot conduce la creșterea costurilor pe termen lung și la reducerea beneficiilor de sănătate în rândul populației.

27 de țări au raportat măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea populației, însă, exceptând taxele de sănătate publică, cele mai multe aceste politici nu au fost raportate ca fiind răspunsuri directe la criză.

Cinci țări au raportat că recesiunea economică a favorizat creșterea finanțării sau a plăților pentru acest domeniu (Belgia, Ungaria, Lituania, Olanda, Republica Moldova).

Mirabela Viașu