Interviu cu Mihnea Ioan Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană

Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană este interfaţa principală a autorităţilor române cu instituţiile europene şi îşi desfăşoară activitatea într‑un ritm alert şi cu un volum de activitate ridicat. Echipa, condusă din 2008 de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar Mihnea Ioan Motoc, reprezintă România pe baza mandatelor primite din Capitală, în negocierile legislative şi nelegislative la nivel comunitar, informând asupra evoluţiei acestora şi, uneori, transmiţând către Bucureşti recomandări de poziţionare şi de promovare a intereselor naţionale.

Instituţia pe care o reprezentaţi este principala cale de comunicare între statul român şi instituţiile europene. Cum este percepută România în spaţiul comunitar, din punctul Dvs. de vedere?

România este percepută ca un stat membru caracterizat de un angajament pro-european solid, parcurgând un normal proces de desăvârşire a capacităţilor sale de acţiune la nivel comunitar. Trebuie să vă spun că negocierile de la Bruxelles, deosebite major de clasicele negocieri diplomatice, impun asumarea nu numai a normalei responsabilităţi a promovării poziţiilor naţionale, dar şi a unei a doua responsabilităţi în raport cu partenerii de negociere (celelalte state membre, Comisia Europeană, Parlamentul European) cu care România împărtăşeşte efortul comun de dezvoltare a Uniunii Europene, în idealurile, principiile şi obiectivele sale. Depinde în continuare de noi, Reprezentanţa Permanentă, dar în egală măsură şi de delegaţiile guvernamentale din Capitală, de membrii români ai Parlamentului European, ai Comitetului Regiunilor şi ai Comitetului Economic şi Social să ne continuăm activitatea cu profesionalism pentru a face cunoscute şi a promova obiectivele României care sunt, implicit, obiective ale Uniunii Europene.

Cum aţi descrie progresul României în atingerea obiectivelor comune în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii?

Trebuie spus de la început ca în domeniul sănătăţii nu există o politică comună la nivelul UE, ci 28 de politici naţionale. În acest context, valoarea adăugată pe care o oferă Uniunea este dată de cadrul de coordonare destinat creşterii eficienţei unei acţiuni comune a statelor membre în diferite domenii. De o manieră generală, România este angajată cu seriozitate în dialogul comun destinat definirii unor obiective ale UE şi modului de atingere a acestora. V-aş da exemplu recentul acord voluntar încheiat de COM cu statele membre pentru achiziţia în comun de vaccinuri, un exerciţiu care a avut la origine o propunere a unui grup de state membre din care a făcut parte România.

Sigur că, într-o analiză comparativă, capacitatea de acţiune a României în raport cu state membre mai vechi este în dezvoltare. Este important însă să percepem corect modul în care această capacitate naţională s-a dezvoltat, trendul pozitiv în care se înscriu aceste evoluţii.

Ultimul raport MCV arată că România a făcut progrese, dar că mai are de lucrat pentru a elimina corupţia din Sănătate. Pe de altă parte, Sănătatea ține de fiecare stat. Sunteţi optimist în ceea ce priveşte progresele României la acest capitol?

Raportul tehnic a notat în sens pozitiv paşii făcuţi pentru abordarea zonelor de risc identificate în sfera fraudelor privind achiziţiile publice; mai precis, în 2014 s-au implementat proiecte pentru monitorizarea achiziţiilor prin portalul Ministerului Sănătății şi urmează un portal de monitorizare a conflictelor de interese. Se realizează achiziţii centralizate, pe domenii, ceea ce ar putea conduce la unele economii. În plus, în acest fel pot fi vizualizate mult mai bine eventualele discrepanţe. Raportul mai notează că în perioada de referinţă a crescut numărul investigaţiilor în cazul plăţilor informale din partea beneficiarilor serviciilor sanitare. A fost introdus cardul de sănătate, ceea ce va permite o mai bună monitorizare în eventualitatea unor servicii abuzive sau fictive.

Consider, evident, că România se află pe un drum bun, chiar dacă progresele sunt mai lente decât s-ar putea spera. E util, în continuare, ca eforturile să se axeze pe zonele neabordate suficient până în prezent (cum ar fi constrângerile derivate din lipsa de personal, necesitatea unor evaluări de risc proactive) pentru că acestea se înscriu în ideea de abordare strategică, bazată pe colaborare interinstituţională.

Dificultăţile din România nu sunt singulare, acestea sunt aspecte cu care se confruntă şi alte state membre. Ele nu sunt totdeauna uşor de soluţionat în practică. În Raportul general UE anticorupţie, publicat de Comisie în martie 2014, se menţionează probleme similare de corupţie şi în alte state membre (mai ales la plăţile informale de servicii). După cum spuneam, este importantă o abordare concertată, sistemică, la nivelul fiecărui stat membru.

Comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară ne-a declarat într-un interviu că România are un rol important de jucat în procesul de guvernanţă europeană.  În ce fel poate contribui ţara noastră la dinamica formulării politicilor europene?

În ceea ce priveşte guvernanţa, România, ca şi celelalte state membre, este implicată activ în procesul decizional al Semestrului European. Rolul acestuia este de asigurare a coordonării la nivel european, prin Strategia Europa 2020, a politicilor economice, bugetare, sociale şi de reforme structurale. În cadrul Semestrului, Comisia Europeană face anual recomandări statelor membre cu privire la reformele structurale necesare în domeniile menţionate, ulterior validate şi asumate la nivelul şefilor de stat şi de guvern. România şi-a asumat punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei care fac referire la eficientizarea cheltuielilor din cadrul sistemului de sănătate. De altfel, măsurile anunţate la nivel naţional referitoare la implementarea cardului de sănătate şi la dosarul electronic răspund întocmai acestui aspect.

De o manieră mai generală, România participă la procesul legislativ european, în domeniul sănătăţii publice sprijinind îmbunătăţirea cadrului legislativ comunitar, dar având grijă ca evoluţia acestuia să ia în considerare şi specificităţile cadrului nostru naţional. Am susţinut şi vom continua să susţinem atingerea obiectivelor comune europene care urmăresc creşterea eficienţei, dezvoltarea cercetării şi introducerea inovării în domeniul sănătăţii (prin Programul Orizont 2020), sporirea sustenabilităţii sistemelor de sănătate şi sprijinirea IMM-urilor în domeniul medical.

Credeţi că reprezentanţii României în Grupurile de lucru de la nivelul Uniunii Europene sunt suficient de activi?

Reprezentarea României la nivelul Grupurilor de lucru ale Consiliului depinde în mare parte de capacitatea statului membru de a analiza impactul la nivel naţional al propunerii iniţiale şi de a elabora poziţii naţionale bine argumentate. De asemenea, având în vedere gradul ridicat de tehnicitate a discuţiilor, mai ales în domeniul sănătăţii, este importantă reprezentarea statului membru prin specialişti recunoscuţi în domeniile în care se reglementează. De o manieră generală, autorităţile române fac eforturi susţinute pentru creşterea calităţii poziţiilor României şi, implicit, a influenţei pe care ţara noastră o poate avea în aceste exerciţii de negociere tehnică.

Care sunt principalele obiective pe 2015 ale Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE în domeniul Sănătăţii?

Obiectivele Reprezentanţei sunt obiectivele României. Iar România, în calitate de stat membru, este angajată pe perioada PRES LV în discuţiile comunitare pentru definirea unor obiective legate de stilurile de viaţă sănătoase şi de îngrijirile concentrate pe pacient, combaterea bolilor cronice (prin reducerea ratei de deces cauzate de acestea cu 22% şi reducerea consumului de alcool cu 10%), combaterea tuberculozei (TB) şi a tuberculozei multirezistente la tratament, e-Health, diagnoza timpurie în special în domeniul oncologic. O atenţie specială va fi acordată definirii efortului de a obţine o implicare mai activă a miniştrilor Sănătăţii în procesul Semestrului European, printr-o cooperare întărită la nivelul UE, între Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European şi Comisia Europeană. În plan legislativ, vom căuta să sprijinim PRES LV pentru adoptarea poziţiei Consiliului UE şi demararea negocierilor cu PE pe marginea Propunerilor de regulamente privind dispozitivele medicale.

Cât de eficient aţi spune că este, în momentul de faţă, procesul de integrare a României în Uniunea Europeană?

România se află într-un efort susţinut de aprofundare a integrării sale europene. Conform angajamentelor de aderare, aderarea la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro vor fi etape decisive pe acest parcurs. Dar şi în domeniul Sănătăţii există instrumente care contribuie semnificativ la creşterea gradului de integrare a statelor membre: vă pot da exemplul Directivei 24/2011 privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere.

În domeniul sănătăţii nu există o politică comună la nivelul UE, ci 28 de politici naţionale.

A fost introdus cardul de sănătate, ceea ce va permite o mai bună monitorizare în eventualitatea unor servicii abuzive sau fictive. Consider, evident, că România se află pe un drum bun, chiar dacă progresele sunt mai lente decât s-ar putea spera.

Având în vedere gradul ridicat de tehnicitate a discuţiilor, mai ales în domeniul sănătăţii, este importantă reprezentarea statului membru prin specialişti recunoscuţi în domeniile în care se reglementează.

Mini CV Mihnea Ioan Motoc

• în 2008 a fost numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană;
• între 2003 și 2008 a fost Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Reprezentant Permanent al României pe lângă ONU;
• Reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU între 2004 și 2005;
• timp de doi ani (2001 - 2003), a fost Secretar de Stat pentru Integrare Europeană şi Afaceri Multilaterale, Ministerul Afacerilor Externe al României;
• între 1999 și 2001 a fost Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Regatul Ţărilor de Jos, Reprezentant Permanent pe lângă Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Maria Vasilescu