La sfârșitul lunii februarie, Ministerul Sănătății a cerut tuturor producătorilor de medicamente să-și actualizeze prețurile, conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii 75/2009. Astfel, prețul medicamentelor comercializate pe piața din România trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al aceluiași medicament din 12 țări: Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia şi Germania. Practic, măsura prevede reducerea prețurilor la medicamente. La prima vedere, o veste bună pentru pacienții români, ale căror portofele sunt constant stoarse de bani ori de câte ori au nevoie de vreun serviciu medical. Analizând însă cu atenție lucrurile, reducerea prețurilor la medicamente devine o chestiune extrem de complexă și de complicată, din care, din nefericire, tot pacientul va avea cel mai mult de suferit.

Așa cum era normal, anunțul făcut de reprezen­tan­ții ministerului a trezit nemulțumiri în tabăra producătorilor de medicamente, care au semnalat riscul creșterii exportului paralel de medicamente. Potrivit reprezentanților Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prețul real al medicamentelor din România este cu 29% sub prețul afișat în catalogul național al prețurilor (CANEMED), procent determinat și de neactualizarea ratei de schimb utilizată în calcularea prețului de referință pentru medicamentele compensate, înghețată la nivelul anului 2012 (4,26 lei/euro). “Numeroasele metode de reducere de costuri aplicate de autorități (taxa clawback, înghețarea bugetului de medicamente la nivelul consumului din 2011, neintroducerea cu regularitate a tratamentelor inovative la care pacienții români au drept egal cu pacienții celorlalte state UE, legislația cost-volum la care discountul minim posibil este de 30%) devin nesustenabile pentru producătorii de medicamente inovative din România. De mai bine de cinci ani, autoritățile au transferat producătorilor de medicamente responsabilitatea tratării pacienților români, astfel încât am ajuns să susținem, prin taxa clawback, tratamentele pentru mai mult de 2 din 10 pacienți”, explică reprezentanții ARPIM într-un comunicat de presă. În opinia reprezentanților Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), reactualizarea prețurilor la medicamente va face ca prețurile a 1.000 de medicamente ieftine să scadă sub costurile de producție și, prin urmare, să dispară de pe piața farmaceutică. “Continuarea politicilor actuale, amânarea iresponsabilă a introducerii calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, care să reducă la 65% cuantumul taxei pentru aceste medicamente (în corelare cu limitările de preț impuse față de medicamentele inovative) vor accelera tendința actuală de diminuare a producției locale de medicamente accesibile și vor crea o situație alarmantă pentru milioane de pacienți, care nu vor mai putea să urmeze tratamente de bază”, declară Dragoș Damian, președintele APMGR.

Economii anuale de aproape 300 de milioane de euro

De cealaltă parte, repre­zen­tan­ții Ministerului Sănătății și cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate susțin cu tărie că măsura nu va afecta pacienții, ci, dimpotrivă, va aduce numeroase beneficii acestora. “Pacienții sunt afectați în prezent, când prețurile sunt mai mari decât ar trebui să fie. În unele cazuri, prețurile sunt mai mari cu 20% pentru anumite medicamente scumpe, ceea ce grevează foarte mult bugetul sistemului sanitar. […] Numai la un calcul preliminar, vom economisi peste 200 de milioane de euro pe an. Iar dacă vom reuși să economisim 300 de milioane de euro, cum estimăm noi pentru anul viitor, eu zic ca ne-am atins obiectivul. Toată lumea trebuie să înțeleagă că luăm măsuri pentru exportul paralel, luăm măsuri ca acele medicamente să rămână pe piață, dar luăm măsuri și ca legea să fie respectată și, mai ales, dreptul pacienților de a nu plăti mai mult decât în alte țări, pentru că banii aceia rămân la Sănătate și se vor duce pe tratamentele inovative, pe care le așteptăm cu toții de atâția ani”, a declarat dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății. De aceeași părere este și președintele CNAS, dr. Vasile Ciurchea: “Acest lucru va reprezenta un beneficiu real pentru sistem. Practic, vom putea trata un număr mai mare de pacienți, cu aceleași costuri, iar diferența de bani pe care o vom economisi astfel o putem utiliza în sistem pentru tratamentele inovatoare. Mă refer aici la tripla terapie, interferon free și nu numai”.

În ceea ce privește riscul apariției exportului paralel ca urmare a scăderii prețurilor medicamentelor, Bănicioiu susține că se va acorda o foarte mare atenție controlului și verificării mecanismului de funcționare a întregii piețe farmaceutice. Un rol important în acest sector joacă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care va colecta toate sesizările pacienților cu privire la lipsa vreunui medicament de pe piața românească.

Actualizarea prețurilor trebuia făcută anual de acum 5 ani

Conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 75/2009, producătorii de medicamente trebuie să-și actualizeze în fiecare an lista de prețuri a medicamentelor din portofoliu, în funcție de cele 12 țări enumerate mai sus. În mod normal, acest lucru presupune de cele mai multe ori o reducere a prețului la medicamente și trebuia realizat de acum cinci ani, explică jurnalistul Vlad Mixich, care afirmă, într-un editorial publicat pe Hotnews: ”În ultimii cinci ani, majoritatea producătorilor farma activi în România (nu toți, dar aproape toți) nu au respectat legea. Miniștrii succesivi ai Sănătății, Cseke Attila, Ladislau Ritli, Vasile Cepoi și Eugen Nicolăescu, au inchis ochii și nu au cerut socoteală companiilor farma care nu respectau legea. Până la începutul acestui an”.

Pacienții sunt afectați în prezent, când prețurile sunt mai mari decât ar trebui să fie. În unele cazuri, prețurile sunt mai mari cu 20% pentru anumite medicamente scumpe.

De mai bine de cinci ani, autoritățile au transferat produ­că­torilor de medicamente responsabilitatea tratării pacienților români, astfel încât am ajuns să susținem, prin taxa clawback, tratamentele pentru mai mult de 2 din 10 pacienți.

Ce s-a întâmplat, mai exact, în ultimii cinci ani și care au fost motivele clare, dar mai ales cine sunt vinovații care au privat românii de dreptul lor legal de a beneficia de medicamente mai ieftine rămân întrebări, deocamdată, fără răspuns. Dar să privim partea plină a paharului, și anume că, într‑un final, românii își vor putea cumpăra anumite tratamente la prețuri mult mai accesibile decât până acum.

Miniștrii succesivi ai Sănătății, Cseke Attila, Ladislau Ritli, Vasile Cepoi și Eugen Nicolăescu, au inchis ochii și nu au cerut socoteală companiilor farma care nu respectau legea.

Mirabela Viașu