Specialiștii români în boli infecțioase sunt îngrijorați de creșterea numărului de cazuri noi de infecții cu HIV, anual înregistrându-se 1.000 de astfel de cazuri la persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani.

“Din păcate, avem din ce în ce mai multe cazuri.  Începând cu anul 2012, cel mai mare număr de cazuri la populația adultă tânără din Europa se înregistrează în România. Dacă în fiecare an, aveam între 720-780 de cazuri noi, acum ajungem la 1.000 de cazuri noi pe an, care sunt reprezentate de populația tânără. Foarte interesant este că sunt mai mulți bărbați”, a declarat dr. Mariana Mărdărescu, șeful Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției cu HIV/SIDA din cadrul Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" din București.

Îngrijorător este că multe dintre persoanele tinere recent infectate aderă foarte greu la tratament. Statisticile arată că între 350 și 400 de pacienți tineri renunță la tratament din proprie inițiativă.

“În momentul de față ca și clinician mă confrunt cu următoarea situație: foarte mulți tineri cu HIV, care se simt foarte bine, renunță la tratament. Această întrerupere este declarată în mod clar. Aderența la populația tânără a ajuns la mai puțin de 40% și nu are legătură cu tratamentul. Recunosc că este extrem de greu să iei tratament timp de 20 de ani, însă trebuie ținut cont că schimbările de tratament scad reușita terapeutică”, a adăugat dr. Mariana Mărdărescu.

Principala cale de transmitere a infecției HIV rămâne calea de transmitere sexuală, adică 57% din totalul cazurilor. Potrivit specialiștilor, o problemă care nu trebuie neglijată o reprezintă și  consumul de droguri injectabile.

Din fericire, în România, rata de transmitere de la mamă la copil este în continuare mică, undeva la 3,8%. Asta datorită eforturilor medicilor de a convinge generația tânără că trebuie să-și ia tratamentul inclusiv în momentul în care apare o sarcină, precum și datorită utilizării siropurilor antiretrovirale, care din păcate nu există în fiecare centru din țară. “A nu avea siropuri antiretrovirale înseamnă a nu face o profilaxie corectă și completă”, susține dr. Mariana Mărdărescu.

Probleme în continuitatea tratamentului

Aproximativ jumătate dintre spitalele din România înregistrează probleme în asigurarea tratamentului antiretroviral necesar, din cauza faptului că furnizorii asigură cu întârziere anumite produse.

“Avem peste 20 din cele 43 de unități de implementare în care se înregistrează probleme de aprovizionare cu antiretrovirale, adică furnizorii asigură cu întârziere comenzile făcute. Există probleme cu produse ca Emtricitabina, Tenofovirul, Norvirul și Carleta, avem probleme mari în continuare cu siropurile pentru provenirea transmiterii infecției pe cale materno-fetală și pentru îngrijirea copiilor infectați vertical”, a explicat conf. univ. dr. Otilia Benea, coordonatorul tehnic al Programului HIV-SIDA.

În ceea ce privește bugetul alocat de Ministerul Sănătății pentru derularea Programului HIV-SIDA, dr. Mihaela Bardoș, director de programe de sănătate în cadrul MS, a precizat că în 2014 sumele alocate au reprezentat 42% din bugetul prevăzut pentru toate programele de sănătate: “Din cele 723 de milioane de lei alocate pentru toate programele, 304 milioane de lei au fost direcționate către HIV. Anul acesta, pentru primul trimestru au fost alocate 71 de milioane de lei, urmând ca suma să fie suplimentată în perioada următoare”.

Mirabela Viașu