Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cere Guvernului verificarea datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în urma creșterii nejustificate a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014.

„Este nevoie de intervenția Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activității CNAS în condițiile în care creșterea coeficientului «p» din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind creșterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creșterea coeficientului «p» a fost de circa 50% față de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creșterea consumului”, a declarat Dragoș Damian, Președintele APMGR.

Potrivit reprezentanților APMGR, coeficientul „p” a crescut la 25,23% în trimestrul 4 al anului 2014, comparativ cu 20,92%, cât era în trimestrul 3. Producătorii de medicamente generice susțin că efectele acestei creșteri, la un nivel nesustenabil, vor fi catastrofale atât pentru ei, cât și pentru pacienți, având în vedere că ritmul de dispariție al medicamentelor cu preț accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producție de medicamente se vor înmulți. Anul trecut, companiile farma au fost nevoite să de afară peste 300 de angajați din cauza nivelului ridicat al taxei clawback, fapt care a dus la scăderea producției interne cu aproximativ 10%. Mai mult, de la introducerea taxei clawback în 2001, au dispărut de pe piață peste 1.300 de medicamente, din care mai mult de jumătate (888) costau sub 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România.

„Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma și la o lipsă totală de responsabilitate a autorităților competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României și la privarea pacienților români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile. Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanțarea sistemului de sănătate și în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice", a adăugat Dragoș Damian.

Pentru a evita retragerea de pe piață a altor medicamente și pentru a sprijini companiile farmaceutice să investească în continuare în cercetarea și dezvoltarea de medicamente generice, reprezentanții APMGR cer implementarea imediată a unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formula clawback. Propunerea are la bază sistemul actual de stabilire a prețului pentru medicamente generice (maxim 65% din prețul medicamentului inovativ) și a fost deja acceptată de autorități ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.

Reamintim că APMGR a semnalat în repetate rânduri deficienţele majore ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, necorectate de autorități, precum:

• producătorii de medicamente generice sunt obligați să plătească pentru adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor întrucât taxa clawback se calculează la prețul de raft al medicamentelor, care include peste prețul de producător și adaosurile comerciale;
• menținerea greșelilor de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și lipsa totală de transparență în privința modului de calcul al taxei clawback;
• menținerea în baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achiziţionate în spitale care se decontează de două ori, spitalele fiind finanțate de către CNAS în baza sistemului DRG;
• existența fraudelor demonstrate și a medicamentelor falsificate în sistem, ceea ce determină creșterea artificială a taxei clawback;
• menținerea unor prețuri mult peste cele din restul UE pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce rezultă în creșterea taxei clawback.

Sursa: APMGR

Mirabela Viașu