Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere, a subliniat preşedintele Societăţii Române de Neurologie, prof. dr. Dafin Mureşanu, cu prilejul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care are loc la Bucureşti.

"Aş putea spune că astăzi suntem în posesia a numeroase date care au făcut posibilă înţelegerea mecanismelor adaptative şi de regenerare a sistemului nervos. Ce ştim clar este că sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învăţare şi adaptare, cât şi de vindecarea unor leziuni. Ba chiar mai mult, am înţeles că aceste procese nu duc întotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori şi ecou negativ (plasticitate patologică). Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensităţi diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înţelege mai corect şi complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai sonor", a spus prof. dr Dafin Mureşanu conform Agerpres.

Potrivit acestuia, pentru a-şi păstra mai mult activitatea funcţională a creierului, oamenii trebuie ''să privească organismul ca un tot, somatic şi spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei nemijlocit, cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat (în special cititul), să îşi controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular şi degenerativ, să desfăşoare activitate fizică moderată, dar constantă".

El a adăugat că nu există o soluţie miraculoasă pentru a păstra creierul sănătos. Starea psihologică generală şi starea de tensiune în care oamenii trăiesc şi stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile şi în special pentru cele neurologice.

Prof. dr. Volker Homberg, secretar general al Societăţii Europene de Neuroreabilitare, a evidenţiat că pentru a păstra cât mai mult funcţionalitatea creierului important este să se atragă o stare de mulţumire, de fericire, să existe un stil de viaţă cât mai sănătos şi să se meargă la medic la cele mai mici semne de boală.

Mureşanu a subliniat că în România incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri - în domeniul neuroregenerării - sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de boala Parkinson.

"România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vasculare. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecinţă finală demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearcă să vină cu soluţii practice", a menționat prof. dr. Dafin Mureşanu.

Disfuncţiile neuro-psihice afectează mai mult de 160 milioane de europeni - adică 38% din populaţia Europei - în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council şi European College of Neuropsycopharmacology în 2011.

Acest raport are la bază un review sistematic, condus de Hans-Ulirch Wittchen, ce a arătat că 27% din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 - 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (psihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar).

Prevalenţa bolilor neuro-psihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool). Afecţiunile neurologice şi psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la acelaşi pacient.

S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuro-psihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.

Afecţiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare - 4%. Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresivă 5,6%, dependenţa etanolică 3,3%, automutilările 2%, boala Alzheimer şi alte demenţe 2%.

Afecţiunile neurologice şi psihiatrice sunt, de departe, cele mai frecvente afecţiuni cronice. Sunt principala cauză care determină ani trăţi cu dizabilitate - 39,7% din cazuri.

Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii.

Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37% costuri de îngrijire medicală, 23% cheltuieli ne-medicale), iar 40 % sunt pierderi datorate slabei reintegrări profesionale.

Sursa: Agerpres