În ultimii 50 de ani, strategiile de prevenție în sănătatea publică și progresele medicale în tratarea bolilor cardiovasculare (BCV) au dus la scăderi semnificative ale îmbolnăvirilor și deceselor. Totuși, în ultimii ani, acest progres a încetinit, iar în unele țări europene tendința s-a inversat. Astăzi, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări de sănătate din Uniunea Europeană. Ele rămân principala cauză de mortalitate, fiind responsabile pentru unul din trei decese – aproximativ 1,7 milioane de morți în 2022 – și afectează circa 62 de milioane de persoane.

Raportul „Starea sănătății cardiovasculare în Uniunea Europeană” se bazează pe colaborarea de lungă durată dintre OECD și Comisia Europeană, care urmărește monitorizarea și îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Acest parteneriat se desfășoară inclusiv prin inițiativa „State of Health in the EU”, ce cuprinde seria „Health at a Glance: Europe” și Profilurile de sănătate ale țărilor UE. Prin aceste demersuri, instituțiile europene au obținut informații esențiale privind performanța sistemelor de sănătate și provocările tot mai mari generate de bolile netransmisibile, în special bolile cardiovasculare, care continuă să exercite o presiune majoră asupra sănătății publice în Europa.

 Diferențe majore între statele UE

Rata mortalității cardiovasculare variază semnificativ între statele membre. Țările din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, România, Letonia și Lituania, înregistrează rate mai ridicate decât cele din Europa de Vest și de Sud. Pandemia de COVID-19 a accentuat aceste inegalități: în timp ce unele țări cu mortalitate ridicată au înregistrat creșteri ale deceselor, state precum Luxemburg și Portugalia au continuat să observe scăderi.

Bărbații, mult mai afectați decât femeile

În majoritatea statelor UE, mortalitatea cauzată de boli circulatorii este cu 26–60% mai mare la bărbați decât la femei, iar mortalitatea prematură (sub 65 de ani) este de peste trei ori mai ridicată în rândul bărbaților. Indiferent de țară sau gen, persoanele care trăiesc cu BCV raportează o calitate a vieții mai scăzută, cu impact asupra sănătății fizice, mentale și stării generale de bine.

 Costuri uriașe pentru economie

Dincolo de impactul uman, bolile cardiovasculare generează o povară economică majoră. În 2021, costurile totale au fost estimate la 282 de miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 2% din PIB-ul UE. Aceasta înseamnă, în medie, 630 de euro pe cap de locuitor. Cheltuielile pentru BCV depășesc chiar și costurile asociate cancerului, punând o presiune uriașă pe pacienți, familii și sistemele de sănătate.

 Îmbătrânirea populației va agrava situația

Populația UE îmbătrânește rapid: ponderea persoanelor de peste 65 de ani va crește de la 22% în 2024 la 29% în 2050. Specialiștii estimează că acest fenomen ar putea duce la o creștere cu până la 90% a prevalenței bolilor cardiovasculare până în 2050.

 Factorii de risc rămân ridicați

Peste 75% din decesele cardiovasculare sunt legate de factori de risc modificabili. Hipertensiunea, diabetul și obezitatea sunt responsabile pentru 68% din risc, în timp ce comportamentele nesănătoase și factorii de mediu contribuie semnificativ. În prezent, 22% dintre europeni suferă de hipertensiune, 15% de obezitate, iar 8% de diabet. Problemele de sănătate mintală, precum depresia severă, cresc și ele riscul de infarct și accident vascular cerebral.

 Screening insuficient și îngrijire discontinuă

Deși screeningul este esențial, peste 30% dintre adulții între 45 și 54 de ani nu și-au măsurat tensiunea arterială în ultimul an, iar testările pentru colesterol și glicemie sunt adesea neglijate. Specialiștii atrag atenția că depistarea timpurie trebuie urmată de tratament și monitorizare adecvată pentru a preveni complicațiile grave.

 Spitalizări frecvente și îngrijire postexternare deficitară

Pacienții cu BCV sunt de două ori mai predispuși la spitalizare. Datele arată că 24% dintre pacienții cu AVC și 33% dintre cei cu insuficiență cardiacă sunt reinternați după externare, cu rate ridicate de mortalitate. O mai bună coordonare a îngrijirii post-spitalizare ar putea salva vieți și reduce costurile.

 Politici inegale și digitalizare limitată

Politicile naționale privind bolile cardiovasculare diferă considerabil în UE. Deși prevenția și tratamentul sunt abordate, inegalitățile și îngrijirea centrată pe pacient sunt mai puțin prioritizate. Tehnologiile digitale – precum dosarele electronice, telemedicina sau dispozitivele purtabile – au un potențial major, dar sunt încă slab implementate în multe state membre.

 Concluzie

Experții subliniază că îmbunătățirea sănătății cardiovasculare în Europa necesită o abordare coordonată, centrată pe pacient, care să includă prevenția, educația pentru sănătate, îngrijirea continuă și investiții în sistemele de sănătate primară. Fără acțiuni rapide și coerente, bolile cardiovasculare vor continua să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice europene.