Modelul GENEROUS (GENErating cost Reductions fOr U.S. Medicaid Model), un proiect pilot lansat în SUA la începutul lunii noiembrie, promite să scadă costurile Medicaid prin rebate-uri suplimentare de la producătorii farmaceutici, păstrând sau chiar îmbunătățind calitatea îngrijirii pacienților. Dar schimbările din SUA pot avea efecte și pentru Europa și pacienții europeni.

 Reduceri de costuri prin prețuri MFN - „Țara cea mai favorizată”

Centers for Medicare & Medicaid Services (CMS) testează o abordare inovatoare: producătorii farmaceutici care participă la programul Medicaid pot oferi rebate-uri suplimentare statelor federale americane, pentru a atinge prețuri de tip Most Favored Nation (MFN)  medicamentelor acoperite pentru pacienți din ambulatorii. „Most Favored Nation (MFN)” înseamnă că prețul medicamentului va fi cel puțin la fel de mic ca cel mai bun preț oferit în alte țări.

Fiecare medicament va avea un Preț Unitar Net Garantat (GNUP), care asigură un preț net corect pentru state și beneficiari. Modelul se aplică atât medicamentelor cu sursă unică, cât și celor inovatoare cu mai multe surse, folosind prețuri internaționale ca benchmark – adica prețurile vor fi stabilite ținând cont de cât plătesc alte țări pentru aceleași medicamente. Astfel, va fixa prețurile medicamentelor din SUA la al doilea cel mai mic preț dintre opt țări de comparație: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Elveția, Regatul Unit, Canada și Japonia.

Ce trebuie să facă producătorii

Producătorii care vor să participe trebuie:

• să fie înscriși în Medicaid Drug Rebate Program (MDRP);
• să depună o aplicație completă;
• să negocieze criterii standard de acoperire cu CMS;
• să semneze un Acord de Participare până la 30 iunie 2026;
• să furnizeze prețuri MFN retroactiv de la 1 ianuarie 2026 și date din rebate-urile existente pentru evaluare.

Impactul pentru industria farmaceutică europeană

Deși Modelul GENEROUS este o inițiativă americană, politica de prețuri MFN și rebate-urile suplimentare pot avea efecte semnificative pentru companiile farmaceutice din Europa:

• Creșterea presiunii asupra prețurilor: dacă prețurile pentru medicamente în SUA sunt reduse, producătorii europeni ar putea fi nevoiți să ajusteze prețurile internaționale pentru a compensa pierderile.
• Întârzieri în lansarea medicamentelor: companiile ar putea amâna introducerea unor medicamente inovatoare pe piețele europene pentru a gestiona profitabilitatea globală.
• Impact asupra R&D și inovării: reducerea veniturilor americane poate limita fondurile disponibile pentru cercetare, afectând dezvoltarea de noi terapii.

Ce înseamnă pentru pacienții europeni

• Acces mai dificil la medicamente noi: întârzierile în lansare pot afecta pacienții care au nevoie de tratamente inovatoare.
• Posibile creșteri de preț: ajustările globale de preț pot face medicamentele mai costisitoare pentru sistemele de sănătate europene.
• Inechități între țări: piețele mai mici sau cu bugete mai reduse pentru sănătate ar putea fi mai afectate, în timp ce piețele mari sunt prioritizate.

Concluzie: un joc periculos la nivel global

Ceea ce poate părea o politică internă americană se transformă într-o problemă globală. Politica tarifară a administrației americane riscă să destabilizeze piețele farmaceutice, să lovească inovația și să pună presiune pe sistemele de sănătate europene. În fața acestor provocări, UE trebuie să adopte o strategie ambițioasă — nu doar de apărare, ci și de consolidare a suveranității sale farmaceutice. Numai așa poate proteja sănătatea cetățenilor săi într-o lume în care politica economică nu cunoaște frontiere.

Bogdan Guță