Bolile tiroidiene afectează milioane de persoane la nivel global și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.

Datele din România arată că aproximativ 2 milioane de persoane suferă de afecțiuni tiroidiene, iar gușa endemică și deficitul de iod au o prevalență mare. De asemenea, s-a constatat o incidență crescută a cancerului tiroidian post – pandemie.

Glanda tiroidă joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, creșterii și dezvoltării.

”Încet, încet presupun că determinarea hormonilor tiroidieni o să intre într-un screening pe la o anumită vârstă încolo. Este o chestie importantă de știut și mai ales de evaluat”, a atras atenția prof. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat.

”Este important să discutăm despre conștientizarea afecțiunilor tiroidiene și necesitatea unor politici publice care să sprijine prevenția, diagnosticarea timpurie și accesul la tratament. Sănătatea tiroidei este esențială pentru echilibrul general al organismului, iar educația și informarea joacă un rol crucial în protejarea acesteia”, a completat și prof. dr. Carmen Orban, președintele Subcomisiei pentru Populație și dezvoltare, membru al Comisiei pentru sănătate din Senat.

Patologia endocrină este larg răspândită, ”însă există în prezent metode de diagnostic și mijloace terapeutice prin care să se asigure o îngrijire bună a pacienților”, potrivit prof. dr. Cătălina Poiană, președinte Colegiul Medicilor din România.

Acces la analize și tratament

Farm. dr. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), a anunțat că, în prezent, sunt două studii, aflate în fază 3 și 4 de cercetare, care ar putea aduce medicamente revoluționare pentru patologii endocrine. El a punctat, însă, și problemele tehnice care îngreunează accesul pacienților români la terapii noi. „Sunt molecule cu prețuri destul de mici și problema principală de acces este chiar aceasta. Și în condițiile în care există, de exemplu, în ultima perioadă o fluctuație sau este posibilă o fluctuație a cursului de schimb, asta poate impacta, din păcate, în principal, moleculele din această categorie. Și în medicația dedicată tiroidei există astfel de molecule”.

În ceea ce privește analizele necesare, pachetul anual de tip preventiv a fost extins și mult mai bine definit. ”Începând cu vârsta de 40 de ani, femeile au acces gratuit la analize hormonale pentru depistare precoce a anumitor boli. Din fericire, nu mai avem acele plafoane lunare pentru investigații și analize în zona de paraclinic. În prezent, se decontează de către CNAS la nivel realizat atât analizele de prevenție, cât și cele necesare unui diagnostic de precizie când vorbim de o afecțiune oncologică. Persoanele cu simptome sugestive sau mai puțin sugestive în zona patologiilor tiroidiene sunt rapid direcționate de medicii de familie către consult de specialitate pentru diagnostic și tratament”, a explicat Larisa Mezinu- Bălan, vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Tipurile de afecțiuni tiroidiene des întâlnite sunt: hipotiroidism, hipertiroidism, tiroidita autoimună Hashimoto, boala Basedow-Graves, noduli tiroidieni, cancer tiroidian. Hipotiroidismul apare la aproape 5% din populația generală, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fiind mai des întâlnit la femei (18 din 1.000), decât la bărbați (1 din 1.000).

Pentru diagnosticul de hipotiroidism se recomandă dozarea TSH plasmatic și a T4 liber  (FT4) plasmatic. ”TSH și FT4 normale reflectă eutiroidism, TSH plasmatic crescut, FT4 scăzut semnifică hipotiroidism primar clinic manifest, TSH plasmatic crescut, FT4 normal reflect un hipotiroidism subclinic, iar TSH plasmatic scăzut sau normal și FT4 scăzut semnifică un hipotiroidism central”, a explicat prof. dr. Diana Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB).