Președintele Trump a înființat o comisie care va fi condusă de noul secretar al Health and Human Services  (HHS), Robert F. Kennedy Jr,. și care va analiza bolile cronice ale copiilor, inclusiv astmul, bolile autoimune și autismul.

Potrivit documentului postat pe site-ul Casei Albe, „comisia este însărcinată să investigheze și să abordeze cauzele profunde ale crizei în creștere a sănătății din America, concentrându-se inițial asupra bolilor cronice ale copiilor”. Astfel, în termen de 100 de zile, „Comisia va elabora o evaluare care să rezume ceea ce se știe și ce întrebări rămân cu privire la criza bolilor cronice ale copiilor și care să includă comparații internaționale”. Iar în termen de 180 de zile, „va elabora o strategie, bazată pe concluziile evaluării, pentru îmbunătățirea sănătății copiilor americani”.

Comisia are patru directive politice principale pentru a combate bolile cronice:

• Responsabilizarea americanilor prin transparență și date cu sursă deschisă și evitarea conflictelor de interese în toate cercetările în domeniul sănătății finanțate de guvernul federal.
• Să acorde prioritate cercetării de ultimă oră privind motivele pentru care americanii se îmbolnăvesc, în toate cercetările legate de sănătate finanțate de guvernul federal.
• Să colaboreze cu fermierii pentru a se asigura că alimentele americane sunt sănătoase, abundente și accesibile.
• Asigurarea unor opțiuni extinse de tratament și a flexibilității acoperirii medicale pentru schimbări benefice ale stilului de viață și prevenirea bolilor.

Abordarea provocării creșterii numărului de boli cronice

În documentul de înființare a comisiei se subliniază faptul că „Președintele Trump înțelege că sistemul de sănătate din America se concentrează în mare măsură pe tratarea bolilor cronice, mai degrabă decât pe prevenirea acestora, ceea ce duce la o criză a sănătății în creștere, cu consecințe economice și de securitate națională grave”. Pe baza indicatorilor de sănătate și a comparațiilor globale, americanii sunt din ce în ce mai bolnavi, afectați de boli pe care sistemul medical american nu le tratează eficient.

Astfel:

• în Statele Unite, șase din 10 adulți au cel puțin o afecțiune cronică, iar patru din 10 au două sau mai multe.
• Înainte de COVID, speranța de viață a americanilor era în medie de 78,8 ani, în timp ce media țărilor comparabile era de 82,6 ani, creând un decalaj care echivalează cu 1,25 miliarde de ani de viață în minus pentru americani.
• Statele Unite au cea mai mare rată de incidență a cancerului standardizată pe vârstă din 204 țări, aproape dublă față de următoarea cea mai mare rată.
• Din 1990 până în 2021, Statele Unite au înregistrat o creștere cu 88% a cazurilor de cancer.
• Astmul este mult mai frecvent în Statele Unite decât în alte părți ale lumii, inclusiv în majoritatea țărilor din Europa, Asia și Africa.

De asemenea, creșterea numărului de afecțiuni cronice nu este limitată la adulți:

• Copilăria este, de obicei, cea mai sănătoasă perioadă a vieții, însă, începând cu 2022, 30 de milioane (40,7%) de copii din Statele Unite aveau cel puțin o afecțiune precum alergii, astm sau boli autoimune.
• Autismul afectează în prezent unul din 36 de copii, o creștere uluitoare față de ratele de unul până la patru din 10.000 de copii identificați cu această afecțiune în anii 1980.
• Incidența cancerului la copii a crescut cu 0,8% pe an începând din 1975 - o creștere de peste 40% în 45 de ani.
• Mai mult de 3,4 milioane de copii iau în prezent medicamente pentru ADD/ADHD, iar diagnosticele continuă să crească.

Documentul amintește că, nu în ultimul rând, bolile cronice au efecte pe scară largă, inclusiv asupra armatei și economiei naționale ale SUA:

• 77% dintre tinerii adulți nu se califică pentru serviciul militar fără o derogare, în principal din cauza excesului de greutate, a consumului de droguri sau a problemelor de sănătate fizică și mentală.
• 90 % din cele 4,5 trilioane de dolari cheltuiți cu asistența medicală în America sunt direcționați către gestionarea afecțiunilor cronice și mintale.
• Statele Unite cheltuiesc aproape de două ori mai mult pe cap de locuitor decât alte țări bogate pentru sănătate.

Ca o consecință a tuturor acestora, „americanii și-au pierdut încrederea în sistemul de sănătate, fiind sceptici dacă primesc răspunsuri sincere cu privire la cauzele crizei de sănătate din țară și la modalitățile de îmbunătățire a acesteia. Doar o treime dintre americani au încredere în sistemul de sănătate din SUA, un nivel scăzut aproape record”.

Bogdan Guță

foto