Existența disparităților dintre sănătatea mintală a bărbaților și a femeilor subliniază necesitatea de a recunoaște aceste variații de gen la locul de muncă și în procesul de elaborare a politicilor atunci când se stabilesc inițiative de sprijinire a bunăstării mintale.

Fiona Wylie, consultant expert și CEO Brand Champions, propune o abordare din afara domeniului medical, amintind că „sănătatea mintală afectează pe toată lumea, însă femeile o resimt în mod diferit de bărbați din cauza unei combinații de factori biologici, sociali și de la locul de muncă. Schimbările hormonale, alături de presiunile legate de echilibrul dintre carieră și îngrijirea copiilor, influențează modul în care femeile își gestionează bunăstarea mentală de-a lungul vieții. Etapele cheie ale vieții, cum ar fi menopauza, sunt adesea trecute cu vederea, în ciuda impactului lor semnificativ asupra sănătății mintale a femeilor.”

În timp ce atât bărbații, cât și femeile se confruntă cu probleme de sănătate mintală, răspunsurile lor la cerințele de la locul de muncă, cum ar fi volumul de muncă și presiunea timpului, tind să difere. Cercetările indică faptul că femeile sunt mai susceptibile de a se confrunta cu afecțiuni precum depresia, anxietatea și PTSD, adesea legate de fluctuațiile hormonale din timpul menstruației, sarcinii și menopauzei.

Autoarea subliniază faptul că „bărbații tind să externalizeze luptele emoționale, ceea ce poate duce la comportamente precum abuzul de substanțe sau agresivitatea. În schimb, femeile sunt mai predispuse să internalizeze stresul, contribuind la prevalența mai mare a tulburărilor de dispoziție. Într-un studiu Weston et al. (2019), nu a fost găsită nicio diferență semnificativă în ceea ce privește simptomele depresive pentru bărbații care lucrează mai puține sau mai multe ore sau în weekend. Cu toate acestea, femeile care lucrează 55 sau mai multe ore pe săptămână sau în majoritatea weekendurilor au raportat simptome depresive semnificativ mai mari.”

Aceste diferențe sunt modelate nu numai de factori biologici, ci și de presiunile societății, cum ar fi faptul de a fi principalul îngrijitor, menținând în același timp o carieră, adăugându-se la povara mentală pe care multe femei o poartă.

Biologia și sănătatea mintală a femeilor
Potrivit autoarei „biologia joacă un rol-cheie în modelarea sănătății mintale a femeilor. Schimbările hormonale de-a lungul vieții - în timpul pubertății, sarcinii și menopauzei - pot afecta semnificativ bunăstarea emoțională. Pentru multe femei, fluctuațiile hormonale contribuie la schimbări de dispoziție, anxietate sau chiar depresie.Menopauza, în special, aduce adesea provocări emoționale care merg dincolo de simptomele fizice precum bufeurile și transpirațiile nocturne.

Scăderea estrogenului poate duce la schimbări de dispoziție, anxietate și chiar depresie, însă aceste implicații asupra sănătății mintale sunt rareori discutate în profunzime.

În plus, tulburările de somn legate de menopauză și problemele de memorie pot intensifica sentimentele de stres sau anxietate. Tulburarea disforică premenstruală (PMDD) este un alt exemplu al modului în care schimbările hormonale pot afecta profund sănătatea emoțională a femeilor. Spre deosebire de sindromul premenstrual tipic, PMDD duce la tulburări severe de dispoziție, iritabilitate și simptome depresive, demonstrând în mod clar legătura vitală dintre ciclurile hormonale și bunăstarea mintală.

Locul de muncă și sănătatea mintală
La locul de muncă, problemele de sănătate mintală pot fi deosebit de pronunțate pentru femei. Multe dintre ele jonglează cu responsabilitățile profesionale în paralel cu îndatoririle personale de îngrijire, ceea ce duce la stres cronic și epuizare. Presiunea de a excela atât la locul de muncă, cât și acasă lasă adesea puțin loc pentru autoîngrijire, afectând în cele din urmă bunăstarea mintală. Inegalitatea la locul de muncă agravează și mai mult această problemă. Femeile sunt mai susceptibile de a se confrunta cu disparități salariale, discriminare sau microagresiuni, toate acestea contribuind la sentimente de inadecvare, frustrare sau sindromul impostorului.

Un studiu realizat de Rivera-Torres et al. (2013) a constatat că, în comparație cu bărbații, femeile au tendința de a reacționa mai negativ la solicitările profesionale ridicate, cum ar fi volumul de muncă excesiv și presiunile legate de timp. „Aceste presiuni, împreună cu așteptările societății de a fi principalul îngrijitor, exacerbează nivelurile de stres și afectează sănătatea mintală. În plus, există încă un stigmat legat de discutarea deschisă a problemelor de sănătate mintală în multe locuri de muncă, în special pentru femeile care navighează prin menopauză. Temându-se că a vorbi despre aceste probleme le-ar putea afecta reputația profesională, multe rămân tăcute, ceea ce nu face decât să exacerbeze problema”, atrage atenția Fiona Wylie.

Programul de lucru nu ține cont de sănătatea mintală
Ziua de lucru tradițională de la 9 la 5 și săptămâna de lucru de cinci zile nu mai sunt adecvate într-o lume în care sănătatea mintală are nevoie de mai multă flexibilitate. Această structură rigidă nu ține cont de realitățile biologice cu care se confruntă multe femei de-a lungul vieții lor. Fluctuațiile hormonale, fie că sunt legate de ciclul menstrual, sarcină sau menopauză, pot avea un impact profund asupra dispoziției, nivelului de energie și bunăstării mentale. De exemplu, în anumite faze ale ciclului menstrual, femeile se pot confrunta cu anxietate crescută, oboseală sau iritabilitate din cauza schimbărilor hormonale. Menopauza, în special, aduce schimbări semnificative, cum ar fi osteoporoza, dureri musculare și articulare, tulburări de somn și tulburări de dispoziție, toate acestea făcând dificilă pentru femei menținerea coerenței în cadrul unui program de lucru rigid. Fără flexibilitate, femeile trebuie să își gestioneze sănătatea în timp ce încearcă să îndeplinească aceleași cerințe profesionale, ceea ce duce adesea la epuizare și la scăderea sănătății mintale.

Nevoi nesatisfăcute în domeniul sănătății mintale a femeilor
În ciuda accentului tot mai mare pus pe sănătatea mintală, există încă lacune notabile în ceea ce privește modul în care este sprijinită sănătatea mintală a femeilor, în special în perioada menopauzei. Provocările emoționale și psihologice ale menopauzei la locul de muncă sunt insuficient studiate și sprijinite. Multe femei trec prin această etapă a vieții cu resurse minime de sănătate mintală, în ciuda legăturii clare dintre menopauză și bunăstarea mintală la locul de muncă. În timp ce discuțiile au loc, mai este încă un drum lung de parcurs. Există câteva povești la știri, iar oamenii cred că s-a rezolvat sau că se fac progrese, dar nu este așa.

La nivel politic, există o nevoie urgentă de sprijin mai bine direcționat. Locurile de muncă trebuie să joace un rol central prin adoptarea unor modalități de lucru mai flexibile și prin încurajarea unei mai bune înțelegeri a modului în care menopauza afectează femeile.

Politicile care includ aceste provocări ar putea îmbunătăți în mod semnificativ rezultatele în materie de sănătate mintală pentru femei și bărbați, permițându-le atât să continue să prospere profesional, cât și să își gestioneze sănătatea.

Schimbarea de care este nevoie
„Îmbunătățirea sănătății mintale a femeilor necesită o abordare mai personalizată. Primul pas este să recunoaștem presiunile biologice, sociale și de la locul de muncă cu care se confruntă femeile. Abordarea problemelor de sănătate mintală asociate etapelor cheie ale vieții, cum ar fi menopauza, poate contribui la reducerea decalajelor în ceea ce privește îngrijirea sănătății mintale și la crearea unor politici în domeniul muncii care să sprijine mai bine femeile pe tot parcursul vieții lor”, subliniază autoarea.

Mai multe cercetări sunt, de asemenea, esențiale pentru a înțelege impactul schimbărilor hormonale asupra sănătății mintale de-a lungul vieții unei femei la locul de muncă.  Este nevoie de studii mai cuprinzătoare privind modul în care condițiile de muncă, dincolo de rolurile manageriale, afectează sănătatea și bunăstarea femeilor. Prin includerea diverselor medii de lucru în cercetările viitoare, putem înțelege mai bine relația mai largă dintre muncă, clasa socială și sănătate.

În concluzie, „este timpul ca locurile de muncă să creeze o cultură a deschiderii în ceea ce privește sănătatea mintală, cu politici care să permită femeilor să își gestioneze starea de bine fără teama de judecată sau de repercusiuni asupra carierei.”

sursa