Asociația Prematurilor a semnalat o situație alarmantă privind natalitatea în România: numărul total de nașteri în 2023 a fost de 155.418, față de 180.735 nașteri în 2021.

De asemenea, 25.887 de nou născuți au venit mai devreme pe lume, față de doar 1376 în 2022, iar 5.543 copii au fost născuți de mame cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani.

Bucureștiul se află pe primul loc în topul localităților cu cele mai multe nașteri premature – cu 2.990 de copii care au venit mai devreme pe lume, urmat de Cluj – 1.019 prematuri, Iași– 1462 prematuri, Brașov -1005 prematuri, Dolj – 1.118 prematuri.

Peste 6.200 de copii au fost născuți de mame cu vârsta sub 18 ani, din care 27 au avut mame cu vârsta de 12 ani, 104 cu mame de 13 ani, 496 cu mame de 14 ani și 1.114 nou născuți din mame cu vârsta de 15 ani. Datele arată că vârsta redusă a mamelor predispune la risc de abandon școlar a mamei, risc de abandon în maternități a nou-născutului, riscuri mari la naștere atât pentru mame, cât și pentru făt, dar și riscuri legate de calitatea îngrijii nou-născuților pe termen mediu și lung.

„ Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populație îmbătrânită. Numărul tot mai mare de nașteri premature este asociat cu riscuri majore la naștere, spitalizare prelungită, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar și pentru familii, risc de depresie post-partum, dar și riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematurității. Acest lucru presupune o monitorizare atentă în toate etapele de dezvoltare ale copilului, intervenție timpurie acolo unde este cazul și terapii de recuperare pe termen lung, adică riscuri și costuri uriașe pentru familie. Într-un astfel de tablou, numeroase mame sunt în imposibilitatea de a reveni la locul de muncă și prelungirea concediului de maternitate este una din măsurile sociale care trebuie să fie implementată cât mai urgent”, a afirmat Diana Gămulescu – fondator Asociația Prematurilor.