Interviu cu dr. Mircea Buga,

director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină

Cu o dublă licențiere – în medicină și în drept, dr. Mircea Buga conduce din 2009 Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) din Republica Moldova. Analitic, meticulos, riguros, charismatic și, mai ales, pragmatic, lucrează în echipa CNAM încă de la înființare.

Proiectele ambițioase ale CNAM din Moldova sunt coordonate de un medic legat sufletește de România, țara unde s-a format ca profesionist în medicină – a absolvit Facultatea de Medicină la Cluj. Și-ar dori să dezvolte relațiile de colaborare cu instituțiile din România.

 Cum aţi implementat reforma în domeniul finanțării sistemului de sănătate în Republica Moldova?

Reforma în domeniul finanţării a început în 1998, anul în care a fost aprobată legea privind  asigurarea obligatorie medicală în Republica Moldova. În 2004 a fost implementat sistemul de asigurări medicale cu o componentă puternică de susţinere socială din partea statului.

În fondurile de asigurări medicale sunt acumulate prime achitate de către patroni şi angajaţi și există partea de transferuri de la  bugetul de stat pentru acoperirea a 15 categorii de persoane socialmente vulnerabile, este vorba de pensionari, persoane cu dizabilităţi, şomeri, copiii până la 18 ani etc. Este un model mixt, nu putem spune că este un model tipic de asigurări medicale, dar ponderea statului scade treptat în totalul fondurilor. Prima de asigurare a constituit inițial 4% din venit, plătită egal de angajator şi de angajaţi. În 2009, se ridica la 7%, iar pentru 2014 ne-am propus să o majorăm la 8%. Media europeană este în jur de 12,13%.

Care au fost reacțiile la aceste creșteri ale contribuțiilor la fondurile de asigurări de sănătate?

Cel mai mare impact l-a avut reforma finanţării asupra sectorului de sănătate şi asupra pacienţilor. Sistemul de sănătate, pe lângă faptul că se confrunta cu un deficit enorm de resurse financiare, nu era plătit conform rezultatelor. Era finanţat ca pe timpul sovietic – diferite capitole de cheltuieli: pentru salarizare, alimentaţie etc. Acum sunt achitate serviciile medicale prestate real populaţiei din fondurile de asigurări medicale. Ele constituie aproximativ 95% din totalul mijloacelor din sistemul de sănătate. 5% din bugetul sănătății este gestionat de Ministerul Sănătăţii pentru anumite programe naţionale, în rest toate tipurile de servicii – de medicină primară, asistență specializată, spitalicească, ambulanţele – sunt acoperite din fondul de asigurări medicale obligatorii. CNAM este o singură instituţie în Republica Moldova, cu 12 filiale în teritoriu. Comparativ cu alte case de asigurări de sănătate, din alte ţări, noi avem cheltuieli administrative mult mai mici, de 1% din totalul fondurilor acumulate. În alte state, această cifră ajunge şi la 5, 10%.

Al doilea impact al sistemului de asigurări a favorizat reforme în domeniul sănătăţii. Instituţii bazate anterior pe un sistem planificat au devenit autonome financiar, însă există o componentă puternică de control al fondurilor din partea organelor abilitate, cum ar fi şi CNAM. Noi încheiem contracte, dar suntem obligaţi să verificăm volumul şi calitatea serviciilor prestate. Impactul pozitiv se răsfrânge asupra beneficiarului – pacientul, care a obţinut nu numai un acces mai mare la servicii, dar și o calitate mult sporită, comparativ cu ce a existat până în 2003. Nu în ultimul rând, efectul a fost pozitiv asupra cheltuielilor destinate îngrijirii sănătății. Există plăţi publice şi private în orice ţară.

În Republica Moldova până la implementarea asigurărilor, plăţile private sau achitate din buzunar de către pacienţi erau de peste 60%. Actualmente, sunt de 42%. În alte state, această cotă este de 20,25%, deci mai avem de lucrat în această direcţie.

 Care a fost impactul reformelor de sănătate asupra medicilor?

Al treilea mare grup care a beneficiat de reforma în sănătate este  cel al medicilor. Evident că sunt condiţii mai bune de lucru.

Spre deosebire de România, noi avem un fond special, de dezvoltare, din care facem investiţii în patru direcţii: infrastructura instituţiilor medicale, echipamente şi introducerea de tehnologii noi, formarea şi menţinerea de reţele IT şi procurarea de transport medical specializat.

 Care este relația CNAM cu celelalte instituții similare din statele europene? 

Avem, actualmente, acorduri de colaborare semnate cu Estonia, cu Lituania, cu alte state. Cu România încă nu avem, din păcate, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Poate, din acest an. Eu am făcut facultatea la Cluj, sunt deschis pentru orice tip de discuţii.

 Spuneți-ne ceva despre prioritățile Dumneavoastră pentru 2014.

Noi avem o strategie pentru următorii cinci ani; sunt planificate patru teme de bază ce urmează a fi soluţionate în perioada imediat următoare, pe termen mediu.

 Accentul se pune pe beneficiar. În prima etapă, în primii zece ani, s-a pus accentul pe stabilizarea sistemului de sănătate, pe fortificarea lui și îmbunătăţirea calităţii şi accesului pacienților la servicii. Acum, accentul suplimentar se pune pe beneficiar, pe doleanţele, solicitările şi sesizările lui, pe formarea unui serviciu special de relaţii cu beneficiarii, a unor centre de call center de răspuns la întrebările pacienţilor, sancţionarea lucrătorului medical şi a institutelor care nu prestează servicii conform calităţii solicitate de beneficiar.

Vom majora fondurile de asigurări medicale cu 600 milioane de lei,  reprezentând 15% creștere procentuală față de 2013. O creştere rezonabilă, comparativ cu rata inflaţiei de 4,7%.

În cazul acesta, evident vom procura mai multe servicii, inclusiv legate de transplantul de ficat şi transplantul renal, vom contracta mai multe tipuri de investigaţii sau de intervenţii costisitoare, dar cu impact imediat în domeniul patologiei intervenţionale.

Instituţiile medicale publice urmează planul de restructurare în sectorul spitalicesc și planul de descentralizare a asistenţei medicale primare.

CNAM gestionează un fond care este un instrument financiar pentru susţinerea politicilor statului, deşi nu suntem în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar suntem instituţii care colaborează strâns. Până la urmă, suntem în aceeaşi barcă. Trebuie să vâslim în aceeaşi direcţie.

Vom majora fondurile de asigurări medicale cu 600 milioane de lei,  reprezentând 15% creștere procentuală față de 2013.

Mai mulți bani în 2014?

Fără finanţe, nu poţi face reforme mari.

În 2014 va spori pachetul de servicii per ansamblu, va spori numărul de medicamente compensate incluse în listă.

Noi avem un principiu: toate tipurile de servicii sau medicamentele incluse trebuie să fie balansate cu bugetul real. Nu ne angajăm în promisiuni pe care nu le putem acoperi.

 Care este politica Dumneavoastră în domeniul compensării, pentru medicamentele generice şi cele originale?

Noi avem o politică clară, să introducem medicamente generice, cost-eficiente. Este politica de bază. În  plus, optăm pentru medicamente autohtone.

Acum ştim că s-au înăsprit condiţiile de activitate pentru producătorii autohtoni. De aceea, sperăm că mulţi producători vor putea produce medicamente mai ieftine pentru pacienţi, deşi ne dăm bine seama că majoritatea medicamentelor vor fi de import.

 “Există producători autohtoni în Republica Moldova care exportă 90% din medicamentele lor, pentru spaţiul estic mai mult.”

Dar există o politică a statului de reglementare a preţului şi, în ultimii ani, chiar asistăm la o descreştere treptată a preţului medicamentelor în reţeaua farmaceutică şi în achiziţiile publice de medicamente.

 Care este complianța instituțiilor medicale și a personalului medical la măsurile de reformă? Există opoziție din partea acestora?

Întotdeauna suntem în proces de negociere. Noi negociem contractele cu instituţiile medicale, avem discuţii foarte aprinse uneori, dar nu au fost situaţii în care să nu găsim numitorul comun. Am avut o reformă chiar recent începută, de plată pe bază de DRG; este primul an de implementare în toate spitalele. Dar toţi s-au conformat şi lucrează destul de bine. Comunicarea reprezintă un lucru esenţial în relaţiile noastre.

Instituţiile medicale înţeleg că noi suntem corecţi.

În niciun an nu am avut restanțe la plată, chiar şi în anul de criză 2009, din rezervele noastre (avem un fond de rezervă), am reuşit să acoperim toate cheltuielile. Și, dacă există acumulări de prime și avem solicitări justificate din partea spitalelor sau din partea altor instituţii, suplimentăm  serviciile acoperite de CNAM, prin contract.

Pe partea de telemedicină, rețetă electronică, ce proiecte aveți pentru anii viitori?

Un proiect de telemedicină se află în vizorul Ministerului Sănătății. În ceea ce privește reţeta electronică, în strategie este prevăzută și implementarea ei. Avem actualmente un sistem de raportare electronic între farmacii şi companie. Dar nu există unul identic între medic şi farmacist. Ne-am dori să existe o componentă de prescripție electronică pentru întregul sistem. Ar însemna să avem şi cardul electronic pentru pacient. Ar fi un plus pentru procesarea mai rapidă a plăţilor.

S-a dovedit utilă în România ca sistem antifraudă şi împotriva pierderilor din sistem.

În Moldova avem o evidenţă destul de bună cu fiecare medic, fiecare pacient, fiecare pastilă şi fiecare farmacie. Se fac verificări de către direcţiile de evaluare şi control special, compuse din medici, economişti, finanțişti cu atribuții în acest sens.

Nu este ideal, evident că prescripția electronică este o soluţie de uşurare a muncii noastre şi a medicilor.

Cum colaboraţi cu medicii de familie? Care este situația lor?

Medicii de familie sunt puţini, față de câți ne-am dori. Avem 2.000 de medici de familie. Dar nu avem contract cu fiecare medic, cum are România. Există contracte cu centrele de medicină de familie.

Am impus indicatori de performanţă pentru medicul de familie. Ei raportează lunar 22 de indicatori de performanţă pentru care primesc bonusuri, în afară de plata per capita, obișnuită pentru medicina de familie.

Bonusurile de performanţă, reprezentând 15% din totalul fondurilor pentru medicina primară,  au constituit o noutate în 2013. Avem un sistem riguros de înregistrare a pacienţilor la medicul de familie. Şi plătim în funcţie de vârstă. Bătrânii şi copiii au un tarif per capita mai mare față de adulți. Este o abordare diferenţiată pe trei categorii de vârstă.

Dr. Mircea Buga, Director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

2006-prezent – Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, doctorand;

2005-2007 – Grenoble Graduate School of Business, France-Chișinău Campus, magistru;

1994 - 1998 – Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, licenţiat în drept;

1985 - 1993 – Universitatea de Medicină şi Farmacie, Cluj-Napoca, România, licenţiat în medicină.