Este nevoie de un plan pe termen lung pentru sistemul de sănătate românesc, care să pună în centrul său omul sănătos. Aceasta este concluzia unei dezbateri ample, în cadrul evenimentului „Think Health 2023 - Instalarea în viitor”, la care au participat autorități publice, membri ai guvernului și ai administrației prezidențiale, comisari europeni, europarlamentari, experți români și internaționali, reprezentanți ai mediului academic, ai comunității medicale și ai industriei de sănătate.

„Investiţia în prevenţie şi educaţie pentru sănătate rămâne fundamentul unei societăţi sănătoase şi reziliente pe termen lung. O prioritate pe care mi-o asum este sănătatea mintală. Trebuie să ne concentrăm asupra responsabilizării societăţii în ceea ce priveşte sănătatea mintală, o temă despre care nu prea se vorbeşte în România, deşi ea constituie prioritate a Organizației Mondiale a Sănătății şi a Comisiei Europene. O altă direcţie pe care o consider absolut necesară porneşte de la ideea că sănătatea nu este o problemă izolată, ci are implicaţii profunde asupra tuturor politicilor noastre, aşa cum s-a văzut. De aceea, abordarea One Health este absolut esenţială, pentru că sănătatea noastră este strâns legată de sănătatea mediului şi a ecosistemelor în care trăim”, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică Președinția României.

Semnalul de alarmă tras de majoritatea participanților la conferință se referă la nevoia urgentă de elaborare a unor politici publice care susțin prevenția

„Trebuie să ne pregătim pentru o medicină a viitorului  care, cu siguranţă, va fi una axată pe genetică şi, respectiv, pe genetică moleculară. Designul sistemului medical din România trebuie schimbat. Este necesar să inovăm în toate domeniile pentru protecția mediului întru sănătatea omului, de la agricultură, mediu – poluare, calitatea aerului și a apelor, transport, digitalizarea infrastructurii medicale, educație pentru sănătate și gestiunea pacienților. România trebuie să facă pași importanți pentru transformarea sistemului de sănătate dintr-unul reactiv, centrat pe omul bolnav, într-unul  proactiv, centrat pe omul sănătos. Începând cu 2024, acest drum va demara, pentru că avem nevoie, de exemplu, de foarte mulți navigatori pentru pacienți - omul sănătos are nevoie de sprijin”, a concluzionat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate, Senatul României.

O dimensiune a viitorului sănătății cetățenilor europeni este dată și de noua strategie farmaceutică a UE. Importanța acestei reforme legislative a fost subliniată de dr. farm. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR): „Vorbim despre cel mai mare pachet de modificări legislative care va desena mediul în care vom evolua cu toții în următorii 10-15 ani,  cel puțin. De aceea este foarte important ce se va întâmpla în, cel mai probabil, 2-3 ani, pentru că așa va arăta reglementarea și piața farmaceutică europeană în viitor. (...) În mare, discutăm despre un cadru  mai flexibil, cu siguranță uniformizat, în care toate statele membre să poată să contribuie”.

Un accent special a fost adus în conferință de către reprezentanții Societății Studenților în Medicină, prin Carla Breuer, președinta SSMB: „Sănătatea se fundamentează pe o abordare integrată și, în mod special, pe prevenție. Îmi  aduc aminte de un caz pe care l-am văzut ca studentă, în practica mea de vară, în care toate dotările din acel spital nu au făcut diferența pe care ar fi făcut-o prevenția la momentul de față, prevenție prin educație medicală. În cadrul societății de studenți încercăm să educăm prin toate proiectele pe care le facem: cursuri de prim ajutor, campanii de informare, campanii de screening.” În completarea perspectivei privind prevenția prin imunizare, Frank Loeffler, General Manager Roche România, a arătat importanța utilizării testelor de diagnostic: „Inovațiile medicale din prezent ne permit să ducem ideea de prevenție la un nivel avansat prin testarea, încă din uter, a diverselor boli sau riscuri asociate. Testele de diagnosticare timpurie au un impact decisiv în prevenție prin depistarea precoce a bolilor grave, ajută la reducerea costurilor medicale asociate îngrijirii bolnavului și reduc presiunea asupra sistemului sanitar. România, prin utilizarea testelor de diagnostic, poate reduce major cheltuielile legate de îngrijirea afecțiunilor acute și cronice. Conform unui raport Lancet, în fiecare an, aproximativ 1,1 milioane de decese ar putea fi evitate prin intermediul unui acces mai bun la diagnostic.”

În cadrul conferinței a fost prezentată cercetarea calitativă „Sănătatea: Orizont 2050”, derulată în rândul celor mai importanți reprezentanți ai autorităților din domeniul medical, de unde au reieșit 7 factori determinanți, a căror dezvoltare corectă poate duce sistemul de sănătate românesc mai departe, într-un viitor pe care ni-l dorim cu toții: prevenția, dezvoltarea și cercetarea, medicina avansată, digitalizarea, infrastructura sistemului de sănătate, pregătirea medicilor și adresarea factorilor conecși cu impact în sănătate.