Interviu cu lector universitar dr. Elena Ovreiu, expert în tehnologie medicală, fondator și președinte al  SSIMA – Re:Imagine Healthcare, prestigioasă conferință dedicată inovației în tehnologii medicale în Europa de Est. De asemenea, este cofondator al BIOdyssey Health Innovation Hub, un proiect româno-israelian dedicat educației și formării de antreprenori în tehnologie medicală.

Când vorbiți de specialiștii români din diaspora, spuneți că „România are un Stanford în afara țării”. Cum ar putea acești specialiști să se implice în construirea unui „propriu Stanford, acasă, în România”?

Diaspora românească este formată din mii de specialiști  care ocupă poziții de top în companii, sunt profesori la universități de prestigiu, unde coordonează echipe de cercetare și proiecte de zeci de milioane de euro sau sunt medici renumiți. Datorită acestor români, putem spune că avem un „Stanford” în diaspora. Și acest lucru nu îl spun doar eu. Renumitul profesor israelian de origine romană Alfred Bruckstein, unul dintre profesorii care m-au format profesional si împreună cu care am fondat în 2015 conferința internațională de inovație în HealthTech, SSIMA Re:Imagine Healthcare, el însuși absolvent de Stanford, a afirmat de mai multe ori că a întâlnit, de-a lungul carierei, români absolut brilianți în diaspora academică românească. Și dacă am pune toți acești români în aceeași universitate, aceasta ar fi de nivelul Universității Stanford.

Chiar eu am fost întrebată, atunci când studiam în afara țării, dacă guvernul nostru nu are o strategie să ne aducă înapoi, în țară. Pentru că în Israel, de exemplu, tinerii care termină doctoratul/postdoctoratul la o universitate de prestigiu din afara țării, cum ar fi Harvard, sunt invitați să se întoarcă înapoi, în țară, unde li se oferă infrastructura și bugetul de care au nevoie să își poată continua activitatea de cercetare la același nivel cu Harvard și în colaborare cu experți de la Harvard, dar din Israel. Revenind acum la întrebarea cum am putea să construim propriul Stanford în țară, am observat că mare parte din acești români din diaspora sunt încă foarte legați de România și, inclusiv, își doresc să ofere ceva înapoi țării care i-a format. Iar ideea ca ei să se implice în design-ul unor programe educaționale de impact și să predea module de câteva săptămâni pe an în România nu ar fi o utopie. Acesta este un scenariu pe care noi l-am discutat de mai multe ori în cadrul conferinței SSIMA, unde participă și foarte mulți profesori români din diaspora.  În luna aprilie am participat, ca parte a delegației oficiale a României, organizată de Administrația Prezidențială și Ambasada SUA în România, la cea mai mare conferință de sănătate digitală din lume, HIMSS, care a avut loc la Chicago, în Statele Unite ale Americii. Cu ocazia acestui eveniment, doamna conferențiar doctor Diana Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate, a organizat o întâlnire cu medicii români din SUA, și ei parte din acel „Stanford” românesc din diaspora. În cadrul discursului pe care l-am ținut, am lansat invitația de a pune, împreună, bazele propriului „Stanford” acasă.

Inteligența artificială (IA) și tehnologiile conexe sunt din ce în ce mai răspândite în mediul de afaceri, în societate și încep să fie prezente și în sănătate. Ce aplicații și ce riscuri are utilizarea inteligenței artificiale (IA) în domeniul sănătății?

Potențialul pe care  îl are IA în sănătate este unul enorm, iar integrarea soluțiilor pe bază de IA în sistemul medical va duce la o revoluție a medicinii, așa cum este ea azi.  Aplicațiile IA în sănătate sunt în continuă expansiune atât în practica medicală, cât și în cercetarea clinică. Sisteme care folosesc IA pentru a automatiza procesul de diagnosticare, oferind un diagnostic mai rapid și mai precis, sau care eficientizează procesele medicale oferă tratamente personalizate sau asistență în luarea deciziilor terapeutice sunt câteva aplicații ale IA în practica medicală. În cercetarea clinică, IA oferă suport în crearea unor noi medicamente, este folosită în studii clinice și medicina personalizată. De asemenea, IA are un potențial extraordinar în procesele administrative, precum conversia speech-to-text pentru rapoartele medicale, eficientizarea fluxului de pacienți etc.

Riscurile utilizării IA în domeniul sănătății sunt date de erorile generate de acești algoritmi, precum ratarea diagnosticării unei boli sau  rezultatul fals negativ, care poate pune viața pacientului în pericol, rezultat fals pozitiv  sau diagnosticarea ca fiind bolnave a unor persoane sănătoase, situație care poate duce la tratamente inutile.

De asemenea,  un diagnostic imprecis care poate duce la tratamente nepotrivite sau la o prioritizare incorectă în situații de urgență.

Aceste erori pot fi provocate, de exemplu, de zgomot sau artefacte introduse în datele de intrare în algoritmul pe bază de IA.

Totodată, o variație între baza de date pe care s-a făcut antrenarea algoritmului și baza de date reală, pe care se folosește algoritmul, poate fi o altă sursă care generează erori. De exemplu, dacă algoritmul a fost antrenat pe un grup de populație diferit de cel pe care este folosit sau pe o bază de date achiziționată la un spital care folosește protocoale sau echipamente diferite față de spitalul unde se folosește algoritmul, atunci pot apărea erori.

În acest moment, algoritmii de IA nu sunt suficient de robuști să se poată adapta la diferite contexte și modificări neașteptate ale mediului în care sunt folosiți și aceasta poate genera erori. De asemenea, personalul medical trebuie să înțeleagă când și cum să utilizeze aceste soluții pe bază de IA, deoarece utilizarea incorectă poate fi o altă sursă de erori.

Cum vedeți necesitatea reglementării IA în Sănătate?

Domeniul Sănătății este unul dintre cele mai reglementate domenii. Reglementarea IA în sănătate este extrem de importantă pentru a crește siguranța pacientului, dar și încrederea profesioniștilor din sistemul medical în astfel de soluții, ajutând astfel la adopția mai rapidă a IA în Sănătate. Transparența funcționării algoritmilor pe bază de IA, transparența deciziilor și a modelelor folosite vor crește încrederea utilizatorului final în astfel de soluții.  De asemenea, având în vedere că algoritmii de IA nu sunt suficient de robuști astfel încât să se adapteze la diferite contexte și scenarii sau la variațiile bazelor de date, populației și echipamentelor folosite, supravegherea umană în ceea ce privește deciziile luate de acești algoritmi este foarte importantă.

BIOdyssey Health Innovation Hub, al cărui cofondator sunteți, a avut recent o prezentare a ideilor de business generate. Care sunt cele mai interesante propuneri/idei și care credeți că vor putea avea aplicabilitate în sistemul medical?

BIOdyssey, hubul de inovație în tehnologii medicale, un proiect româno-israelian pe care l-am lansat toamna trecută, a finalizat, la începutul lunii iunie, primul său program, care a fost unul pilot. Este vorba de un program de inovare, în care participanții cu backgrounduri diferite (tehnic, medical, business) urmează o metodologie pentru a identifica o idee inovatoare și mai departe, pentru a o dezvolta într-un prototip. Majoritatea companiilor folosesc metodologii de inovație pentru a veni cu soluții noi pe piață. Iar aceste metodologii se predau în toate universitățile mari din lume. În hubul  BIOdyssey, noi folosim o metodologie dezvoltată de unul dintre cofondatorii hubului, prof. Ezri Tarazi, și care a fost adoptată de multe companii și guverne din lume.

În programul-pilot al BIOdyssey, participanții au fost grupați în echipe complementare și, urmând metodologia de inovare „7D”, au generat niște concepte care pot fi concretizate în start-upuri și care ulterior pot ajunge la pacient. Managementul diabetului, analiza nivelului de sebum din piele, recuperare medicală la domiciliu, analiza nivelului de stres au fost câteva dintre conceptele generate în primul program al hubului BIOdyssey. Programul s-a încheiat cu un Demo Day.  Mai departe, echipele care au terminat vor continua să lucreze cu echipa noastră și cu partenerii afiliați hubului, pentru a fi susținuți în dezvoltarea soluțiilor propuse.

de Bogdan Guță