Specialităţile cu cel mai mare risc de burnout sunt: ATI (54%, cuprinde ATI și medicină de urgență), oncologie (53%, cuprinde oncologie medicală, hematologie și radioterapie), pediatrice – interne (42%, cuprinde cardiologie, gastroenterologie, nefrologie, neurologie, pneumologie, oncologie - pediatrică și pediatrie) și pediatrice – chirurgicale (37%, cuprinde chirurgie și ortopedie pediatrică). De asemenea, 36% dintre medici au un nivel mare și foarte mare de burnout, ceea ce înseamnă că este o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout.

Rezultatele prezentate fac parte din studiul Sindrom de Burnout în rândul medicilor, Intenția de Migrație Externă, Malpraxis, realizat de Colegiul Medicilor din România, cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București. Ca metodologie, este vorba de un chestionar administrat online, la nivel național, în perioada 12 februarie 2023 - 5 martie 2023, la care au fost 8121 de respondenți. „Sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie. Evaluarea situației actuale este un prim pas, absolut necesar, care ne permite să avem o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi, din acest punct de vedere. Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici - este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președinte Colegiul Medicilor din România.

„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație, dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului, ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, consideră dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.

Intenția de a migra

Pe lângă burnout, o altă problemă cu care se confruntă sistemul medical este intenția medicilor de a migra. Astfel, 57,5% dintre medicii sub 35 de ani au afirmat pozitiv o intenție probabilă (40,3) sau una sigură (17,2%) de a migra. Global, tendința declarată de a migra scade odată cu vârsta medicului. Cea mai mare intenție de a migra s-a înregistrat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%). Corpul profesional medical cel mai stabil, din perspectiva intenției declarate de a migra, se află ȋn Regiunea Vest; aici s-a înregistrat valoarea minimă a indicatorului, 22,2%. Cele mai vulnerabile specialități sunt din grupele: ATI (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%). Cele mai mici procente s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor: Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).

„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; și asistenții sociali migrează, și inginerii migrează, și așa mai departe. Când suntem tineri, avem nevoi și aspirații mult mai mari. De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendința de migrație este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.

Teama de malpraxis

7 din 10 medici resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenați într-o procedură de cercetare sau chiar proces de malpraxis. Pentru categoriile de vârstă sub 49 de ani, scorul este de 78%. Femeile se tem mai mult decât bărbații, 72% versus 66%. Nivelul de teamă este superior în cazul grupelor Pediatrie - chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) și ATI (78%), aceasta fiind resimțită mai puternic în regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) și Sud-Muntenia (75%).

87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, 79% dintre medici considerând că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcționalitate redusă sau foarte redusă. Ambele părți implicate în actul medical sunt afectate. Pacienții nu pot obține rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătății, iar medicii sunt implicați în proceduri de durată, stresante și costisitoare.

Bogdan Guță