Decesele cauzate de boli cardiovasculare ( BCV) au înregistrat un salt la nivel global de la 12,1 milioane în 1990 la 20,5 milioane în 2021, potrivit celui mai nou raport al Federației Mondiale a Inimii (WHF). BCV a fost principala cauză de deces la nivel mondial în 2021, patru din cinci decese cauzate de BCV având loc în țările cu venituri mici și mijlocii (LMIC).

Raportul mondial al inimii - lansat cu ocazia Summitului mondial al inimii 2023 - oferă prima analiză aprofundată a datelor privind riscul și mortalitatea prin BCV la nivel mondial, precum și o analiză unică a implementării politicilor la nivel de țară pentru atenuarea BCV. Cele mai mari rate de mortalitate prin BCV se înregistrează în regiunea Europei Centrale, a Europei de Est și a Asiei Centrale. Deși numărul total al deceselor cauzate de BCV a crescut în ultimele trei decenii - în mare parte din cauza îmbătrânirii și creșterii populației - rata mortalității cauzate de BCV a scăzut la nivel global de la 354,5 decese la 100.000 de persoane în 1990 la 239,9 decese la 100.000 de persoane în 2019. Acest declin a fost însă inegal în funcție de regiuni; cea mai rapidă scădere a ratei de deces a fost înregistrată în țările cu venituri ridicate.

Profesorul Fausto Pinto, co-autor al raportului și fost președinte al WHF, a declarat: "Datele nu mint. Acest raport confirmă amenințarea gravă pe care o reprezintă bolile cardiovasculare în întreaga lume, în special în țările cu venituri mici și medii. Până la 80 % dintre atacurile de cord și accidentele vasculare premature pot fi prevenite. Este vital ca țările să acorde prioritate implementării de instrumente și politici care să protejeze oamenii împotriva bolilor cardiovasculare." Raportul a evidențiat faptul că hipertensiunea arterială, poluarea aerului, consumul de tutun și nivelul ridicat al colesterolului LDL se numără printre principalii factori care contribuie la decesele cauzate de BCV. În general, o constatare esențială este că factorii de risc variază de la o regiune la alta, ceea ce face ca țările să fie conștiente de profilul lor de risc. S-a constatat, de asemenea, că țările care investesc mai mult în asistența medicală ca procent din produsul intern brut (PIB) au rate mai mici de deces prin BCV, în timp ce ratele de deces prin BCV sunt mai mari în țările în care oamenii plătesc mai mult din buzunar pentru asistența medicală. "Investițiile în asistența medicală salvează vieți. Această dovadă este de necontestat. În conformitate cu recomandările OMS, țările trebuie să investească cel puțin 5 % din PIB pentru a contribui la reducerea ratelor de mortalitate și morbiditate cauzate de BCV", a declarat profesorul Mariachiara Di Cesare de la Institutul de Sănătate Publică și Bunăstare,  Universitatea din Essex, care a compilat și analizat datele în colaborare cu WHF.

În analiza sa privind politicile la nivel național pentru îmbunătățirea sănătății în materie de BCV, WHF a constatat că 64% dintre țări au pus în aplicare cel puțin șapte din cele opt politici recomandate, inclusiv programe naționale de control al tutunului, disponibilitatea tratamentelor medicamentoase pentru BCV și unități operaționale în cadrul ministerelor sănătății. Cel mai scăzut nivel de punere în aplicare a politicilor a fost constatat în Africa Subsahariană, unde peste 50 % dintre țări nu au disponibilitate de medicamente împotriva bolilor cardiovasculare în unitățile de îngrijire primară, un plan național privind bolile cardiovasculare sau o unitate pentru bolile netransmisibile (NCD). Raportul include cinci recomandări pentru a readuce pe calea cea bună progresele în domeniul sănătății în materie de boli cardiovasculare. Aceste recomandări se referă la punerea în aplicare a tuturor politicilor-cheie de combatere a bolilor cardiovasculare, la asigurarea unei finanțări adecvate a intervențiilor de sănătate în domeniul bolilor cardiovasculare și la continuarea eforturilor de îmbunătățire a datelor privind bolile cardiovasculare și factorii de risc ai acestora, în special în țările cu venituri mici și mijlocii.

"Datele bune pot contribui la elaborarea unor politici bune - recomandările raportului arată clar că există încă posibilitatea de a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivului de reducere cu o treime a mortalității premature cauzate de NCD până în 2030", a declarat  prof. Pinto.

Bogdan Guță